- Home
  - Despre noi
  - Servicii
      Relatii publice
      Publicitate
      Formate de emisiuni TV
      Productie film
      Productie multimedia
      Spoturi publicitare
  - Editura Zorio
  - Portofoliu
  - Newsletter
  - Contact

INDRAZNESTE ACUM

OPTIMAL MEDIA COMMUNICATION
este o companie tanara. Pentru noi este extrem de important sa ai curajul de a-ti depasi limitele, de a grabi progresul. Aplicam aceasta filosofie atitudinala în toate domeniile în care OM COMMUNICATION isi desfasoara activitatea:

-Relatii publice,
-Publicitate,
-Productie media,
-Activitate editoriala.

"INDRAZNESTE ACUM"
ESTE FILOSOFIA VIITORULUI.


<< Newsletter >>

CREATIVITATEA ÎN RELATIILE PUBLICE

Prof. dr. Petre CRACIUN
Seful Biroului de Comunicare si Relatii Publice
Agentia Nationala Antidrog

  Moto:
Omul rezonabil se adapteaza lumii. Omul nerezonabil adapteaza lumea la el. Cu toate astea, progresul se datoreaza oamenilor nerezonabili!
George Bernard Shaw

Relatiile publice reprezinta un domeniu de activitate care în România a aparut abia dupa anul 1989. Unele organizatii românesti au înteles foarte greu care este importanta acestei activitati, în timp ce altele, din nefericire, nu au înteles nici acum prea bine. Dovada în acest sens o reprezinta confuziile care se fac, chiar la nivelul schemelor de organizare, între “relatiile publice” si “relatiile cu publicul” sau, chiar mai grav, între “comunicare” si “comunicatii”. Aceste confuzii duc, dupa cum spuneam ceva mai înainte, la structuri hibrid care alatura, din punct de vedere organizatoric, relatiilor publice tot felul de alte componente: “petitiile”, “accesul”, “relatiile internationale”, “secretariatul” s.a.m.d.

“În mod frecvent, scrie Cristina Coman, sintagma “relatii publice” este utilizata în chip impropriu de catre persoane care nu înteleg sau înteleg foarte putin semnificatia ei. Mai grav, adeseori expresia “relatii cu publicul” apare ca sinonima cu “relatiile publice”, desi este vorba despre activitati total diferite. În alte cazuri, relatiile publice sunt considerate sinonime cu marketingul, cu publicitatea, cu propaganda sau cu manipularea” (Cristina Coman, “Relatiile publice. Principii si strategii”, Editura Polirom, 2001, pag. 13)

Într-un ritm destul de lent la început, apoi din ce în ce mai altert, profesionistii în relatii publice din tara noastra au început sa determine o pozitionare mai corecta si mai eficienta a acestei profesii pe piata. Un prim pas deosebit de important a fost aparitia primelor facultati de profil si pregatirea celor dintâi specialisti pe ale caror diplome este trecuta, expres, profesia de relationist, de comunicator. Aceasta se întâmpla la 70 de ani de la aparitia pe plan mondial a învatamântului universitar în domeniul relatiilor publice. De fapt, acesta este decalajul la care trebuie sa ne raportam atunci când discutam despre relatiile publice în România. În anul 1985, Edward L. Bernays, unul dintre pionierii relatiilor publice, preciza: “În anul 1923 am scris “Crystalizing Public Opinion”, prima carte consacrata relatiilor publice. Ea definea principiile si tehnicile acestei discipline si fixa comandamentele etice dupa care acesta urma sa fie guvernata. Astazi, în bibliografia de relatii publice, exista mai mult de 16.000 de titluri. Fiecare nou volum care discuta vechile si noile probleme ale acestei discipline este bine venit”. (Introducere la “Relatiile publice – strategii si tactici”, de D. L. Wilcox, Ph. H. Ault, W. K. Agee). Iata o invitatie care face obiectul si acestui articol.

Dupa cum vom vedea ceva mai departe, ritmul de dezvoltare al societatii, fenomenul globalizarii, cu toate fatetele sale, integrarea tarii noastre în structurile europene si euro-atlantice, toate aceste conditionari determina o schimbare de viteza si în modul în care facem PR. Nu are nimeni rabdare sa recuperam decalaje istorice. Timpul costa bani, societatea se schimba, iar organizatiile trebuie sa se pozitioneze cât mai bine în spatiul public. Cum altfel daca nu prin relatii publice si tehnici de comunicare cât mai eficiente si mai moderne?

Iata de ce, înainte ca necesitatea relatiilor publice sa fie asimilata de toate organizatiile, cu toate confuziile care se fac în continuare, problema creativitatii în PR devine una extrem de stringenta. Fenomenul ar putea sa para paradoxal si greu de înteles, dar realitatea ne arata ca exista un tablou pe care vom încerca sa îl descriem în câteva cuvinte. În anul 1990 toate organizatiile au plecat din acelasi punct în ceea ce priveste relatiile publice. Acela a fost “momentul zero”. De atunci, în functie de gradul de întelegere, de pregatirea managerilor, de contactele pe care le-au avut cu partenerii din strainatate si de câte au înteles din aceste contacte, dar în primul rând în functie de cum s-au raportat la interesele majore ale propriilor organizatii, componenta de PR s-a dezvoltat mai repede, mai încet sau aproape de loc. În domeniul relatiilor publice, organizatiile traiesc (si mor) în timpi istorici diferiti. Iata cum ar putea arata, de la minus la plus, multitudinea mediilor de relatii publice din România:

Situatia cea mai proasta

Sunt organizatii unde exista o singura persoana desemnata pentru acest domeniu, de multe ori fara pregatire, care se limiteaza la contacte sporadice, ocazionale si ineficiente cu media.

Birourile de presa traditionale

Pasul urmator îl reprezinta situatia în care sunt organizate birouri traditionale de presa. Aici se redacteaza comunicatele clasice care se trimit cu prilejul unor momente fixe sau cu prilejul unor anumite evenimente. Comunicarea cu presa este reactiva, nu se folosesc deloc sau aproape de loc mijloacele electronice, nu sunt valorizate informatiile care se vehiculeaza pe internet, revista presei se face cu foarfeca traditionala care în alte locuri a devenit obiect de muzeu, nu sunt cunoscute limbile straine, membrii biroului sunt persoane fara abilitati de comunicare, de aceea sunt aproape necunoscuti în rândul jurnalistilor.

O solutie de tranzitie – mimetism în loc de schimbare reala

Etajul urmator îl reprezinta birourile de comunicare în care se mentine majoritatea caracteristicilor specifice palierului anterior, dar apar elemente noi. Acestea tin de mimarea unor tehnici moderne de comunicare, fara a se schimba nimic în profunzime. De exemplu, exista pagina de web, dar aceasta este saracacioasa, lipsita de informatii despre organizatie, neatractiva din punct de vedere grafic. Nu exista specialisti cu pregatire adecvata sau daca exista nu au un rol important în cadrul biroului. Iata ce spun Iulian Veghes Ruff si Bogdan Grigore despre astfel de birouri de comunicare: “Punerea pe site doar a brosurii organizatiei (lucru care înca se mai poate constata la multe pagini Web) nu este recomandabila pentru ca ignora cea mai importanta capacitate a Internetului – comunicarea interactiva” (Iulian Veghes Ruff si Bogdan Grigore, “Relatiile publice si comunicarea online”, Editura Polirom, 2003, pag. 20).

Birourile de relatii publice moderne sau “e – PR”

Au depasit faza traditionala sau mimetica despre care scriam ceva mai înainte si au trecut în ceea ce poate fi numit “e – PR”: relatiile publice desfasurate cu predilectie prin intermediul mijloacelor electronice. Acestea practica, asa cum remarca Shel Holtz, comunicarea “many-to-many”, “multi catre multi”, obiectiv firesc daca ne gândim ca la sfârsitul anului 2002 existau aproape 665 milioane de utilizatori de Internet, iar numarul a crescut constant în urmatorii ani. Potrivit autorilor Iulian Veghes Ruff si Bogdan Grigore, un astfel de birou modern comunica prin: e-mail, pagina Web, forumuri de discutii, camere de chat, conferinte de presa online, e-publicatii.

Pentru ca informatiile transmise prin toate aceste mijloace moderne sa poata fi puse la dispozitia publicului tinta al organizatiilor avem nevoie de profesionisti în comunicare, dar nu numai, si avem nevoie de multa creativitate.

Iata care este profilul relationistului creativ, în viziunea unei companii private din România:

     - discomfort
     - implicare
     - informare
     - munca, munca, munca
     - cunostinte teoretice
     - gândire flexibila
     - gândire pozitiva,
     - viziune.

Când intervine creativitatea:

- în strategie (pozitionare, planificare)
- în executie (tactici, materiale de prezentare, informatii) (Ioana Manoiu, PR Director)

Cum este abordata în România problema creativitatii în relatiile publice?

De fapt, ce este creativitatea? “Creativitatea este abilitatea de a crea ceva nou, prin alaturarea a doua sau mai multe elemente într-un context inedit, cu scopul de a crea valoare adaugata unei sarcini. Un act creativ nu consta numai în initierea valorii adaugate, ci si în evaluarea acesteia. Trebuie sa produca o valoare care sa fie recunoscuta de un tert”. (Creativity in Public Relations – Andy Green)

Învatamântul de specialitate din tara noastra sustine ideea de creativitate în comunicare si relatii publice. Un exemplu este Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din cadrul Universitatii Bucuresti, care, pentru specializarea “Comunicare si relatii publice” a introdus urmatoarele probe:

- Limba româna si Creativitate - scris
- Creativitate si expresivitate - oral

Pentru specializarea “Jurnalism”, la aceeasi facultate, probele sunt:

- Limba româna, Creativitate si argumentare - scris
- Creativitate si argumentare - oral

Tot mai multe companii încep sa înteleaga cât de importanta este creativitatea în relatiile publice. Vom prezenta, în continuare, câteva exemple din multitudinea de oferte care ni se prezinta îndeosebi prin intermediul presei electronice si a paginilor web.

Iata, bunaoara, ce gasim pe site-ul unei mari societati pe actiuni din România: “... si-a format o puternica structura de Relatii Publice si Comunicare, care contribuie la dezvoltarea moderna si eficienta a companiei. Avem o echipa tânara, caracterizata prin dinamism, creativitate si fidelitate, realizeaza, printr-o munca sustinuta, obiectivele propuse cu realizari deosebite, reprezentative pentru noi.”

Un alt exemplu, specific, de data aceasta, unei agentii de publicitate: “Agentia de Publicitate si Relatii Publice....... se bazeaza în primul rând pe creativitate, lansarea de idei noi, neasteptate, surprinzatoare, realizarea unor programe de impact care sa treaca de bariera de indiferenta a consumatorului”. Si tot pe site-ul unei agentii de relatii publice, media si publicitate, întâlnim îndemnul “Îndrazneste acum”, iar valorile împartasite sunt: creativitatea, îndrazneala, onestitatea, reactia rapida, forta imaginii, publicitatea inteligenta.

Institutiile administratiei nu ramân nici ele straine de acest trend. Atunci când o astfel de structura scoate la concurs un post vacant din cadrul Directiei Relatii Publice si Informare, se solicita, printre altele urmatoarele conditii: “cunostinte de operare/programare pe calculator: Microsoft Office, Internet - nivel mediu; • abilitati, calitati si aptitudini necesare: perseverenta, spirit de lucru în echipa, capacitate ridicata de comunicare, creativitate”. Ce-i drept, creativitatea nu figureaza pe primul loc, asa cum se întâmpla la o agentie privata, dar ea exista.

În luna noiembrie a acestui an s-a desfasurat cea de-a treia editie a Premiilor Românesti de PR (Romanian PR Award) la care au participat peste 250 de profesionisti români în relatii publice, prilej cu care juriul international a premiat cele mai valoroase campanii si programe de relatii publice concepute si realizate în România. Ca si la editiile anterioare, criteriile de jurizare au fost competenta si calitatea demonstrate în cercetare, planificare, executie si masurarea rezultatelor, claritatea si coerenta mesajelor, creativitate si etica.

Un alt exemplu. Si în acest an s-au desfasurat, cu sprijinul Asociatiei Române a Profesionistilor în Relatiile Publice, “Olimpiadele comunicarii”, competitie pentru studenti, despre care Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene în România, spunea urmatoarele: "Am aflat de acest proiect si mi-am spus: iata o idee buna care a prins viata si care se bucura acum de ea. Sunt sigur ca unii dintre comunicatorii Olimpiadelor vor fi implicati si în dezbaterea privind Europa viitorului. "
Ei bine, la sectiunea “Relatii publice” a olimpiadelor comunicarii s-a cerut participantilor sa prezinte o campanie de PR pentru o companie. Fiecare membru al juriului a evaluat prestatia echipelor finaliste dupa urmatoarele criterii:
– gândire strategica: (capacitatea de analiza a contextului comunicarii; calitatea cercetarii realizate, relevanta tacticilor si a mijloacelor de comunicare propuse pentru atingerea obiectivelor clientului, calitatea planificarii principalelor momente de comunicare cu mass-media, realismul bugetului) – 35 p
Creativitate: (claritate, originalitate, memorabilitate, capacitate de inovatie)–35 p
– abilitati de prezentare si persuasiune – 20 p.

Iata, prin urmare, cât de importanta este considerata creativitatea în relatiile publice. Sunt abordari diferite, în functie de profilul organizatiei, dar observam ca acest concept, de creativitate, începe sa fie valorizat din ce în ce mai mult.



STIRI       *       STIRI       *       STIRI

Vineri, 24 iunie a.c., Editura ZORIO a lansat, la Centrul Cultural al Ministerului Administratiei si Internelor, volumul "Agenda de comunicare in domeniul drogodependentei" (autori Petre Craciun, Andra Chesaru, coordonator prof. univ. dr. Pavel Abraham). Lucrarea este o premiera in Romania si cuprinde date de contact ale institutiilor, organizatiilor non-guvernamentale, unitatilor medicale, partenerilor Agentiei Nationale Antidrog. Agenda mai cuprinde telefoane de urgenta, link-uri catre site-uri antidrog din Romania si din strainatate sau alte institutii din tara noastra, repere media, campanii de prevenire si informare.

Cu acelasi prilej a mai fost lansat documentarul TV "Olanda - Speranta pentru oricine", semnat de realizatorul TV Petre Craciun.



© Copyright 2005 OPTIMAL MEDIA COMMUNICATION