Cine este de vină că românii il regretă pe dictatorul Nicolae Ceauşescu?
Sondajul IRES, institut condus de sociologul Vasile Dâncu, ne produce furnicături pe şira spinării. Daca Nicolae Ceausescu, dictatorul deshumat de curând pentru a ne demonstra nouă inşine că a fost intr-adevăr impuşcat şi nu trăieşte pe undeva prin America Latină, ar candida la alegerile prezidentiale ar abţine 41% din voturi, câştigând alegerile. Asta in condiţiile in care contracandidaţii săi ar fi presedintii partidelor politice din Romania, Emil Boc, Victor Ponta, Crin Antonescu si Marian Sarbu. Dacă ar fi câştigat contra lui Dăscalescu, Dincă, Postelnicu sau Mănescu, aş mai fi inţeles...
Rezultatele sondajului ne mai arată că 63% dintre respondenti cred ca inainte de 1989 traiau mai bine, 23% spun ca nu traiau bine, iar 9% spun ca traiau la fel.
49% dintre respondenti spun ca Ceauşescu a fost un conducător bun, 15% cred ca a fost unul rau, iar 30% sustin ca nu a fost nici bun, nici rau.
Lucrurile stau altfel in ceea ce o priveşte pe una dintre Elenele istoriei contemporane a României, Elena Ceausescu. Potrivit rezultatelor, 67% cred a fost un conducator rau, 15% - nici bun, nici rau, iar 9% spun ca a fost un conducator bun.
37% dintre romani regreta caderea comunismului, iar 68% dintre repondenti sunt de parere ca cei care l-au condamnat la moarte pe Ceausescu ar trebui sa fie pedepsiti.
Un procent imens, 80%, consideră ca sotii Ceausescu nu au avut parte de un proces corect si 23% sunt convinsi ca si-a meritat soarta. In ceea ce priveste recenta deshu.
Sondajul IRES a fost realizat in perioada 21 - 23 iulie, pe un esantion de 1.460 de persoane. Perioada coincide, poate intamplator, poate nu, cu acţiunea de deshunare a soţilor Ceauşescu.
Cum este posibil ca, după 20 de ani, Ceauşescu să obţină scoruri electorale mai bune decât liderii celor mai importante partide de astăzi? La putere sau chiar in opoziţie. Intrebarea este cu atât mai pertinentă, cu cât una dintre temele cu care preşedintele Traian Băsescu a căştigat cel de al doilea mandat a fost lupta impotriva comunismului.
A fost o temă falsă, ori s-au schimbat opţiunile electoratului din România in numai câteva luni? Personal cred că a fost o temă neproductivă, menită să impresioneze mai mult cancelariile Occidentale, in măsura in care şi acestea mai sunt sensibile.
Altele sunt motivele pentru care popularitatea lui Ceauşescu este in creştere.
Cel care a contribuit cel mai tare la readucerea in top al fostului dictator este premierul Emil Boc, care supune de un an şi jumătate poporul român unui tir interminabil de veşti proaste, de disponibilizări, de reduceri, de tăieri, de ameninţări, de pierdere a pensiilor şi a altor drepturi. Presiunea psihologică la care au fost supuse importante categorii de populaţie, teama că se poate ajunge oriunde, credinţa că nu te mai poate apăra nimeni in faţa unui stat care te supune unui „viol” zilnic, toate acestea au făcut ca oamenii să se indrepte către liderul comunist care le-a asigurat locuri de muncă (astăzi lipsesc), apartamente (astăzi cine îţi mai „dă”?), invăţământ gratuit etc. Anii au trecut şi românii au inceput să uite de opresiunea vechiului sistem politic, de lipsurile alimentare, de frig şi de intuneric.
Mult mai pregnante sunt lipsurile de astăzi şi, mai ales, frica in faţa viitorului. Unde mergem? Care este sensul in care se indrepată România? Avem un proiect de dezvoltare? Ştim ce facem cu ţara pe care o avem „in gestiune”? Oamenii sunt convinşi că liderii politici nu ştiu, nu pot sau sunt prea corupţi pentru a se interesa şi de soarta lor, de viitorul lor şi al copiilor lor.
Concluziile sondajului IRES trebuie citite intr-o cheie de neincredere faţă de clasa politică din ultimii 20 de ani şi mai ales faţă de ameninţările din ultimele 20 de luni.
Petre Crăciun