Daca nu esti beizadea, nimic nu esti!

Cel mai grav lucru pe care au “reusit” sa il obtina politicienii din Romania, indiferent de partid, este ca au distrus increderea tinerilor in viitorul tarii lor. In viitorul lor in acesta tara.

Visul oricarui tanar, ajuns la anii facultatii, este sa plece cat mai repede in strainatate, daca se poate chiar din timpul facultatii. Oriunde, numai sa plece… Multi chiar au facut-o si nu mai au niciun gand de intoarcere. De ce ar face-o, atata vreme cat in propria lor tara ierarhiile sunt rasturnate, singurii care au sanse de reusita fiind beizadelele de partid, odraslele celor cu bani, starletele porno sau manelistii care devin peste noapte sustinatori prezidentiali sau/si traficanti de tigari?

Ce sanse are un tanar care provine dintr-o familie normala, care aduna cu greu banii pentru facultatea copilului, care nu are afaceri, nu traieste in cercuri mafiote, nu cotizeaza la nicun partid, nu fura si nu vinde voturi in campaniile electorale? Care este viitorul unui tanar normal, care nu devine el insusi activist politic, nu calca oamenii cu BMV-ul pe trotuare, care nu face pipi pe troite si nu dezbraca de uniforme politistii care mai au curajul sa ii opreasca atunci cand conduc rupti de beti?

La ce se poate astepta un astfel de copil in propria lui tara? In tara pentru care parintii lui si toti inaintasii au trait civilizat si au platit cuminte taxe si impozite de cand s-a inventat fiscul? Va spun eu… La un viitor minor, cu dificultati majore in a-si gasi un loc de munca platit cu 1000 lei pe luna… La o asteptare de ani de zile pentru a primi cativa lei in plus la salariu… La rate permanente la banci… La imposibilitate de a-si cumpara o casa si o masina, alta decat harburile refuzate de altii… La sacrificii materiale, la concedii rare si scurte, la metrou, la o alimentatie deficitara. La umilintele unui stat care traieste pe umerii sai, la tot felul de taxe inventate de un aparat guvernamental in deriva, la discursuri populiste si hahaieli mai mult sau mai putin prezidentiale, la povesti de succes din partea curvelor potentatilor zilei sau ale oamenilor politici.

Unui astfel de tanar, care a ales, sarmanul de el, sa traiasca in tara sa, alaturi de parinti, nu-i ramane decat sa priveasca siderat cum televiziunile tabloidizate si ziadele bulevardiere il bombardeaza cu stiri despre beizadelele zile si mai ales ale nopii. Despre fii si fiice care, cum se ridica de pe oala de noapte, devin directori si directorese, secretari de stat… degeaba, europarlamentari… Ajung sa conduca agentii, sa se ocupe de formarea diplomatilor s.a.m.d.

Astazi, daca nu esti beizadea, nimic nu esti! Dovediti-mi ca nu este asa…

Petre Craciun