Institutiile agresoare, rezultanta „reformei statului”
Institutiile din Romania au devenit din ce in ce mai agresoare in relatia cu cei care le compun, cu cei care isi desfasoara activitatea in aparatul de stat.
In ultimii doi ani, functionarii trec printr-o perioada extrem de traumatizanta, determinata de permanenta amenintare cu pierderea locului de munca. La acesta amenintare se adauga pierderile salariale, tensiunea permanenta care s-a dezvoltat si este intretinuta prin institutii, provizoratul, exacerbarea implicarii factorului politic pana la cel mai de jos nivel, spaima ca, o data eliminat din sistem, sa nu iti mai poti gasi un alt loc de munca.
Totul se tranzactioneaza dupa regulile impuse de noile conduceri. Nimic nu mai este definitiv, pozitiile castigate prin concursuri nu mai valoreaza nimic. Suverana este numai vointa celor care conduc aceste institutii si care se poarta ca niste adevarati seniori pe feudele lor. Azi esti, maine nu mai esti! Aceasta pare sa fie regula dupa care functioneaza de doi ani de zile institutiile din Romania.
Are loc o reorganizare continuua, tot timpul se taie, se ajusteaza, se cioparteste. Managerii au devenit niste croitori penibili, care stau cu foarfeca in mana si taie stofa, incepand din toate partile. Si mai au si pretentia sa ramana suficient material pentru a fi gata costumul de haine. Foarfeca a devenit instrumentul conducerii, simbolul puterii, cel care provoaca fiori in randul subordonatilor care stiu ca acesta taie bezmetic, fara socoteala. Sau poate taie dupa o singura lege: clientela ramane, restul pleaca! Unde pleaca? Nu ne intereseaza, dar cel mai bine ar fi sa plece din tara pentru a nu crea probleme ministrului Botis care oricum nu are bani pentru ajutoare de somaj...
Oamenii se simt agresati, le este frica sa mai vorbeasca, sa mai gandesca, sa mai respire. La prima respiratie gresita, institutia opresoare, personalizata prin seful sau, te da afara, te azvarle la cosul de gunoi al societatii. Sunt locuri de munca unde functionarii au inceput sa aiba senzatia ca s-au intors cu 20 de ani in urma, pe vremea regimului ceausist din perioada sa cea mai mizerabila.
Oamenii sunt vanati, taxati, batjocoriti, tinuti intr-un provizorat care trebuie sa le creasca dependenta fata de „jupan”.
Reforma statului despre care vorbeste presedintele Traian Basescu, a avut ca urmare feudalizarea institutiilor, introducerea unor relatii de vasalitate care functioneaza pe baza a doua principii: fidelitatea fara margini fata de senior si zeciuiala, dijma, platita celui care „te stapaneste”.
De aici si pana la iobagie nu mai este decat un pas.
Petre Craciun