Povara gansacului de la Armata

Gabriel Oprea, generalul facut la apelul bocancilor si parasurat in fruntea Ministerului Apararii Nationale de catre Emil a lu Nutu Naii, urla ca un disperat in fata camerelor de luat vederi ca pensiile militare nu vor scadea ci, din contra, unele chiar vor creste. In realitatea, Oprea habar nu are de ceea ce se intampla cu pensiile rezervistilor militari care in aceasta luna au scazut considerabil, atat la general cat la plutonier.

Fluturasul si cardul demonstreaza ca practic cei peste 100 000 de pensionari militari au fost furati iar banii care li se cuveaneau de drept acopera cine stie ce gauri negre ale diletantilor de la guvernare. Insa, cu indrajire si tupeu fara margini, arogantului general cu patru stele din fruntea armatei incearca sa prosteasca o tara intreaga sustinand cu inversunare ca “ politicieni iresponsabili mint” si vor sa bage armata in mocirla politica. Dar, Oprea uita ca el, daca nu intra in mocirla politica, nu ajungea in veci in fruntea armatei si, tot mocirla politica l-a facut general peste noapte. Daca nu era mocirla politica, poate si acum inventaria izmenele si bocancii soldatilor sau desfacea sticlele de bere la strandul armatei. Insa, prin aberatiile debitate privind pensiile militare, Oprea nu face altceva decat sa calce pe urmele Elenei Udrea care, anul trecut, a aruncat pe piata inca o perla a gandirii sale profunde.”Rostogolirea, in mod intentionat de minciuni, prin intermediul mass-media, pana cand aceste minciuni ajung sa aiba, in perceptia publica, o valoare de adevar, este nociva pentru democratie. <> spunea Goebbels, ministrul propagandei politice in timpul regimului nazist, sustinea Udrea pe blogul sau.  

Dar si Udrea si Oprea vin din morcila politica unde prostia a devenit o virtute iar tupeul un card al bunului simt. Insa, Alexandru Paleologu a descris cel mai sugestiv stare in care se afla acum ministrul apararii si cei aflati la guvernare: “Prostia este eternă şi invincibilă; e o hidră cu nenumărate capete care cresc la loc de câte ori le tai, de aceea trebuiesc tăiate mereu cu acizii inteligenţei, pentru a o ţine în şah; e tot ce se poate face contra ei”.

Cand se va trezi din betia prostiei, generalul cu patru stele din fruntea armatei va intelege poate ceva din exemplul dat cartitorilor de catre fostul ministru Emil Bodnaras. La acea vreme, un grup de “tovarăşi” a început a cârti, mai pe la colţuri mai pe faţă, faţă de aşa zisele privilegii de care se bucurau ofiţerii şi subofiţerii armatei, disputa referindu-se în special la cuantumul lefurilor acestora. Pe timpul acela era ministru al apărării Emil Bodnăraş. Care avea de toate, inclusiv trecere neîngrădită la Ghiţă Dej. În final grupul protestatarilor a fost invitat la cabinetul ministrului. Era o zi de ianuarie cu vreme câinoasă, viscol, ger, cu multă zăpadă şi multe grade sub zero. Ministrul i-a rugat să privească pe geam şi să-i spună ce anume văd. Belicoşii au descris priveliştea naturii dezlănţuite, aspectul drumului, graba mişcării pietonilor şi....cam atât. După acest moment au fost poftiţi să ocupe loc, li s-a servit un ceai, pişcoturi, şi ministrul i-a întrebat “ aţi făcut armata, aţi stat de gardă în frig şi ploaie, aţi plecat de sărbători în misiune, v-aţi luat familia şi v-aţi mutat în câte cinci sau zece garnizoane, aţi încercat , măcar odată astfel de ...plăceri?” Tăcerea membrilor grupului  a confirmat  starea de neputinţă de a oferi un răspuns. “După ce veţi sta 20 sau 30 de ani cu centura pe burtă, să veniţi şi să cereţi micşorarea soldelor sau a pensiilor militare “ a conchis ministrul de atunci.

Daca Gabriel Oprea va continua sa bata apa in piua, sa ameninte, sa faca crucea mare si sa spuna “asa sa ne ajute Dumnezeu” in fata camerelor de luat vederi, risca sa duca armata, care se afla inca pe locul doi in topul credibilitati, dupa biserica, pe aceeasi treapta de jos a increderi oamenilor in clasa politica. Poate Dumnezeu ajuta armata sa scape de Oprea si astfel rezervistii militari vor avea parte de o batranete mai linistita. Una dintre epigramele lui Mircea Ionescu Quintus radiografiaza perfect ceea ce se intampla acum in societatea romaneasca: “In universul nostru stramt/ Plini de virtuti si de ocara,/ Prostia este o povara/ Pe care cei ce-o duc, n-o simt”!?

Ion Teleanu