ANA: Faţă de anul 2004, se constată o reducere la mai puţin de jumătate a celor care au inceput sa consume droguri pana in 15 ani

Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2009 elaborat de Agentia Nationala Antidrog  menţionează ca debutul în consumul de droguri se face preponderent la categoria de vârstă 15-19 ani, consumul crescând la această categorie de la 25% în 2004 la 34% în 2008.

Următoarea grupă de risc este cea de 20-24 de ani, vârstă la care au debutat aproximativ unul din patru consumatori de droguri.

Faţă de anul 2004, se constată o reducere la mai puţin de jumătate a procentului de persoane care au debutat în consumul de droguri la mai puţin de 15 ani (de la 12% la 5%).

În ceea ce priveşte consumul de heroină, acesta rămâne concentrat în special în Bucureşti, heroina fiind în continuare consumată mai ales pe cale injectabilă. Profilul tip al consumatorului de heroină arată similar anilor precedenţi, o vârstă de debut în consum între 15-19 ani, existenţa altor tratamente anterioare pentru consumul de droguri şi un model de policonsum.

Similar admiterilor la tratament (indicator epidemiologic cheie) în centrele Ministerului Sănătăţii (MS), şi majoritatea persoanelor care au urmat tratament în Centrele de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA), este cuprinsă în grupa de vârstă cu cel mai mare risc, cea de 15-19 ani.

În ceea ce priveşte situaţia persoanelor condamnate care au antecedente de consum de droguri, conform datelor oferite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP), la data de 01.12.2008, se aflau în penitenciare 1682 persoane cu antecedente de consum de droguri (prevalenţa - 63,97 ‰), dintre care 74 persoane (0,439%) aveau vârsta cuprinsă între 15 – 19 ani.

Conform Studiului naţional privind consumul de tutun, alcool şi droguri 2007- România , aplicat adolescenţilor cu vârsta de 16 ani care frecventează cursuri de zi în instituţii de învăţământ post-gimnazial, România este o ţară cu prevalenţă scăzută în ceea ce priveşte consumul de alcool, tutun, droguri în rândul minorilor cu vârsta de 16 ani comparativ cu restul Europei. Se remarcă însă un comportament staţionar legat de consumul de alcool şi tutun, înregistrându-se o creştere a consumului de droguri ilicite.

Deşi majoritatea elevilor din studiu - 74%, au declarat că au consumat alcool în ultimele 12 luni, această proporţie este net sub media europeană.

Consumul de marijuana sau haşiş pe parcursul vieţii în 2007 este de 4%, faţă de 3% în 2003 şi 1% în 1999. Valoarea din România este foarte scăzută comparativ cu media europeană de 17%. În România nivelul de consum este mai ridicat la băieţi (5% versus 2% la fete); diferenţa de 1% observată în anul 2007 faţă de 2003 este mai mică decât cea dintre anii 2003 şi 1999 ( 2%). La nivel european consumul de marijuana sau haşiş este mai mare la băieţi.

Consumul de inhalante pe parcursul vieţii în anul 2007 este de 4%, faţă de 1,7% în 2003 şi 1,3% în 1999. În România valoarea consumului se situează sub valoarea europeană de 9%, cu o uşoară predominanţă a băieţilor (10% versus 8% la fete).

Consumul de ecstasy pe parcursul vieţii este de 1%, valoare identică cu cea din 2003, în creştere faţă de 1999, când nu a fost raportat un asemenea consum. Valoarea din România este mult scăzută comparativ cu cea europeană care este de 4%, cu diferenţă mică între sexe, în favoarea băieţilor (4% versus 3%).

Risc crescut de infectare în cadrul populaţiei minorilor şi tinerilor consumatori de droguri injectabile

Studiul privind adolescenţii cu risc crescut de infectare HIV / SIDA , realizat de UNICEF şi Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială în patru oraşe (Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara) în parteneriat cu ANPDC, a vizat identificarea comportamentelor cu risc crescut de infectare în cadrul populaţiei minorilor şi tinerilor consumatori de droguri injectabile. Au fost intervievate 300 de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi 24 ani consumatori de droguri injectabile şi care practică sexul comercial. Doar 6% dintre respondenţi aveau vârsta sub 18 ani la momentul realizării cercetării. Majoritatea respondenţilor îşi injectau zilnic drog, iar iniţierea consumului a fost plasată în medie la vârsta de 15 – 16 ani, heroina fiind cel mai utilizat drog.

Grupurile sociale cele mai expuse consumului de droguri ilegale, alcool şi tutun sunt tinerii care abandonează şcoala, şomerii, copiii străzii, tinerii instituţionalizaţi, familii în situaţie de risc.

În acest context, raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice recomandă ca prioritară înfiinţarea de servicii specializate pentru consumatorii de droguri în cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din subordinea Consiliilor Judeţene.

Pornind de la aceste premise şi nevoi, metodologia privind asistenţa integrată acordată consumatorilor de droguri se adresează următoarelor 3 categorii de minori, în funcţie de situaţia / starea socială şi anume: minori fără adăpost care locuiesc pe stradă şi / sau care nu sunt cuprinşi în nici o formă de asistenţă; minori aflaţi în asistenţa serviciilor sociale; minori care locuiesc cu familia.

Optimal Media