Statele Unite lucrează la un serviciu Internet împotriva dictatorilor

Potrivit unei ştiri apărută în cotidienele Le Monde/Franţa şi La Repubblica/Italia, Washingtonul vrea să dejoace cenzura dictaturilor prin inventarea unui serviciu internet “fantomă”, precum şi a unor sisteme de telefonie mobilă care să le permită dizidenţilor din aceste ţări să o ocolească. Ştirea, preluată din  ediţia din 12 iunie a ziarului New York Times, se bazează pe o anchetă realizată pe baza unor documente şi telegrame diplomatice secrete, referitoare la o operaţiune demnă de cel mai autentic roman de spionaj. Conform cotidianului, o serie de tineri antreprenori de la Washington caută, în felul acesta, să pună la punct o serie de echipamente electronice care să nu atragă atenţia şi să fie suficient de compacte pentru a fi transportate într-o servietă obişnuită.

Finanţată de către Departamentul de Stat american printr-o alocaţie de 2 milioane de dolari, această servietă va putea trece frontierele unei ţări anume, unde echipamentele vor fi asamblate rapid, pentru a permite comunicaţii fără fir, pe o zonă vastă, cu acces la Internet. Proiectul se bazează pe tehnologii noi în dezvoltare în SUA, dar şi pe tehnici şi instrumente deja create de către piraţii informatici. 

Acest gen de reţele de comunicaţii vor permite activiştilor din ţări precum Iran, Siria şi Libia să comunice cu exterirorul fără ca guvernele respective să-i poată măcar depista.

Aceste eforturi tehnologice americane s-au dublat începând din momentul în care, în Egipt, fostul preşedinte Hosni Mubarak, confruntat cu un val de contestare masivă, a decis să taie Internetul cu puţin timp înainte de a abandona puterea. De asemenea, în ultima perioadă, guvernul sirian a întrerupt temporar  Internetul într-o mare parte a ţării pentru a împiedica mobilizarea manifetanţilor.

Iniţiativa administraţiei Obana este, într-un sens, un nou front în eforturile diplomatice americane desfăşurate de multă vreme pentru a apăra libertatea de exprimare şi a încuraja democraţia.

Decenii de-a rândul, Statele Unite au produs emisiuni de radio difuzate în ţările autocratice îndeosebi prin intermediul « Vocii Americii ». Mai recent, Washingtonul a contribuit la dezvoltarea unor programe care asigură anonimatul utilizatorilor în ţări precum China şi la pregătirea cetăţenilor acestor ţări pentru a transmite informaţii prin reţeaua Internet controlată de către guvern, fără a fi  depistate.

Acţiunea în sine a fost botezată “Operaţiunea Internet Invizibil” sau “Reţeaua-umbră”. La realizarea ei practică s-au aliat o miriadă de experţi în tehnologie şi tineri hackeri, o “Sfântă Alianţă” care uneşte, în numele revoltelor democratice, Casa Albă şi o armată de tineri experţi care se autodefinesc drept “mişcarea tehnologiciei alternative”, până mai ieri mai apropiată de Julian Assange, decât de guvernul de la Washington. Chiar Hillary Clinton confirmă indirect, într-un interviu acordat cotidianului new-yorkez, aceste preocupări.  “Tot mai numeroşi – zice secretarul de stat – sunt cei care în lumea întreagă folosesc Internetul, celularele şi alte tehnologii pentru a-şi face simţite vocile lor, pentru a protesta împotriva nedreptăţii. Este o ocazie istorică, o schimbare pozitivă, pe care America trebuie să o susţină. De aceea facem tot posibilul pentru a-i ajuta să comunice între ei, cu comunităţile lor şi cu întreaga lume”.

Necesitatea construirii unor reţele paralele, clandestine şi neindividualizabile, s-a născut pentru americani în teatrul de război afgan., pe baza unui buget de  cercetare al Pentagonului de vreo 50 milioane de dolari. Aplicarea sa în serviciul “primăverii arabe” este de dată recentă. Washingtonul l-a văzut  pe Hosni Mubarak intrând în acţiune cu un blackout general al Internetului, în ultimele sale zile de dictatură. Dintr-odată armele utilizate de tineri în Piaţa Al Tahiri, respectiv Facebook-ul şi Twitter-ul riscau să devină inutilizabile. Astfel că Departamentul de Stat şi Casa Albă au pus împreună ceea ce New York Times descrie drept “ o improbabilă alianţă de diplomaţi, ingineri militari, tineri informaticieni şi dizidenţi dintr-o duzină de ţări diferite” pentru a coopera la acest mare proiect. Între protagonişti apare Sacha Meinrath, directorul  Open Technology Initiative, o autoritate între teoreticienii “eliberării prin intermediul tehnologiei”. Cu el a colaborat hackerul Thomas Gideon şi un expert de securitate împotriva atacurilor cibernetice, Dan Meredith. Toţi s-au reunit într-o clădire de birouri de pe strada L din Washington şi au lucrat împreună la construcţia unei “mesh network”, sau tehnologie “reticulară”, care foloseşte puterea unor dispozitive distribuite şi descentralizate pentru a pune “în reţea” comunicaţii care ocolesc Internetul tradiţional. 

Ioan Hurdubaie