UNODC: Cât de mulţi bani murdari sunt în lume?

În conformitate cu cel mai recent raport al Oficiului Naţiunilor Unite pentru Drougri şi Criminalitate (UNODC), dat publicităţii la 25 octombrie 2011, criminalii, în special traficanţii de droguri, ar fi spălat, în 2009, în jur de 1,6 trilioane dolari, ceea ce reprezintă 2,7% din produsul intern brut global. Această cifră concordă cu cea de 2-5 % stabilită anterior de către Fondul Monetar Internaţional pentru a aprecia amploarea spălării banilor.

Potrivit raportului, intitulat “Aprecierea fluxurilor financiare ilicite rezultând din traficul de droguri şi alte forme ale criminalităţii transnaţionale organizate” mai puţin de 1% din fluxurile financiare ilicite globale sunt în mod curent confiscate şi îngheţate. “Depistarea fluxurilor de fonduri ilicite generate de traficul de droguri şi criminalitatea organizată şi analiza modului în care acestea sunt spălate prin intermediul sistemelor financiare mondiale rămân sarcini descurajatoare” a recunoscut Iuri Fedotov, directorul executiv al UNODC.

Lansând raportul la Marakech/Maroc, cu ocazia celei de-a patra sesiuni a Conferinţei statelor părţi la Convenţia Naţiunilor Unite privind corupţia, Fedotov a spus că această conferinţă serveşte ca o reamintire a faptului că un rol major în facilitarea penetrării fondurilor ilicite în fluxurile globale financiare legitime revine corupţiei, adăugând că injecţiile de “bani murdari” pot distorsiona economia şi  împiedica investiţiile şi creşterea economică.   

Scopul acestui studiu este de a scoate la lumină sumele totale spălate probabil pe întreg globul şi de a avansa cercetarea asupra acestei probleme. “Însă cu toate rapoartele de acest gen, vom continua să rafinăm cifrele pentru a oferi cele mai reale estimări posibile” a spus Fedotov.  

Raportul UNODC apreciază că valoarea totală a produsului infracţiunilor generat în 2009, excluzând pe cel derivat din evaziunea fiscală, poate fi aproximată la 2,1 trilioane dolari, sau 3,6% din produsul intern brut al acelui an (2,3 la 5,5%). Din acest total, profiturile criminalităţii transnaţionale organizate – cum ar fi traficul de droguri, contrafacerile, traficul de fiinţe umane şi contrabanda cu arme mici – pot ajunge la 1,5% din produsul intern brut global, iar 70% din aceste profituri  sunt susceptibile de a fi fost spălate prin sistemul financiar.

Comerţul ilicit cu droguri – contabilizat la jumătate din profiturile criminalităţii transnaţionale organizate şi la a cincea parte din toate profiturile criminale – este sectorul cel mai profitabil. Studiul acordă o atenţie specială pieţii cocainei, probabil cel mai lucrativ drog ilicit traficat peste frontiere. Uriaşele profituri ale traficanţilor din comerţul cu cocaină se ridică la aproape 84 miliarde dolari în 2009. În timp ce cultivatorii arborelui de coca din zona andină au câştigat în jur de un miliard de dolari,  cea mai mare parte a veniturilor provenite din cocaină a fost concentrată în America de Nord (35 miliarde), urmată de Europa Occidentală şi Centrală (26 miliarde). Aproximativ două treimi din acest total a fost spălat în 2009. Constatările sugerează că cele mai mari profituri din comerţul cu cocaină sunt spălate în America de Nord şi în Europa, în timp ce veniturile ilicite din alte regiuni sunt spălate probabil în zona Caraibelor.

Odată ce banii ilegali au intrat în pieţele globale şi financiare, este mult mai dificil să se descopere originile lor, iar spălarea câştigurilor necinstite poate perpetua ciclul crimei şi al traficului de droguri. “Orientarea UNODC este de a lucra cu sistemul Naţiunilor Unite şi cu statele membre pentru a ajuta la construirea capacităţii de a depista şi preveni spălarea banilor, întărind rolul dreptului şi prevenind ca aceste fonduri să provoacee alte suferinţe” a spus Fedotov.

«Nu se poate face diferenţa între banii drogurilor şi banii crimei, este vorba de bani murdari » spune şi dl. Lapaque, şef de serviciu în cadrul UNODC, care adaugă: “Este un flux important. Pentru a vorbi în mod imaginativ, trebuie identificat în ce râuleţ se varsă fluxurile ilicite înainte de a se arunca în fluviul ansamblului fluxurilor financiare mondiale. Aici este întreaga dificultate a unei asemenea evaluări”. 

O dată ce banii crimei pătrund în circuitul economic şi financiar este mult mai dificil să se discearnă originea sa frauduloasă. În pofida a tot ceea ce s-a pus în aplicare pentru a lupta împotriva spălării banilor şi a criminalităţii – proceduri de control preventiv şi de cunoaştere a clienţilor până la formarea poliţiştilor şi vameşilor, precum şi la instalarea unor sisteme de detecţie – spălarea banilor murdari va exista întotdeauna. « Tot ceea ce se poate face, este reducerea fluxului şi atacarea acestei problematici cât mai în amonte posibil pentru a diferenţia licitul de ilicit » a subliniat dl. Lapaque.

Grupul de acţiune financiară (GAFI), organism interguvernamental care urmăreşte dezvoltarea şi promovarea politicilor naţionale şi internaţionale pentru a lupta împotriva spălării capitalurilor şi finanţării terorismului, precum şi alte organizaţi serioase, au încercat deja să evalueze amploarea crimei organizate naţionale şi transnaţionale şi procentajele de fonduri albite care tranzitează prin sistemul financiar internaţional.  Nicio estimare nu a ajuns la cifre acceptate la nivel internaţional întrucât ea se bazează pe date imprecise sau absente.

Referitor la polemica conform căreia băncile ar fi fost mai puţin vigilente privind banii implicaţi în criza financiară din 2008, dl. Lapaque se vrea foarte clar: “ Există un mare număr de filtre, de paznici nebuni, de sisteme de autocontrol, fără a uita că o instituţie bancară nu-şi poate permite, pentru reputaţia sa naţională şi internaţională, să fie legată de operaţiuni criminale. Mai mult, atunci când un stat sau o instituţie financiară are o îndoială asupra unei sume importante de bani care intră pe teritoriul său, el cere guvernului sau instituţiei de origine a informaţiilor să procedeze la verificări – dacă acest lucru nu s-a făcut deja- şi apoi, la rândul său, procedează la propria sa anchetă. Sistemele se autozăvorăsc relativ bine, chiar dacă nu vor putea niciodată să fie total eficiente”. 

Tehnicile folosite de către spălători sunt la înălţimea tehnologiei, ceea ce face lupta mai dificilă şi obligă autorităţile guvernamentale să efectueze o evaluare constantă a riscurilor. Însă dl. Lapaque se declară pozitiv « Pe termen lung, grupările criminale importă puţin, ceea ce contează este atacarea pieţelor criminale pentru a le face mai puţin atractive economic. A se concentra numai pe partea represivă nu este decât o soluţie pe termen  scurt. Criminalii arestaţi şi condamnaţi vor fi înlocuiţi imediat  de către alţii, atâta timp cât activitatea criminală rămâne lucrativă». Pentru rezultate pe termen lung, est necesară o strategie în acelaşi timp preventivă şi de control pentru a influenţa asupra pieţii drogurilor, a traficului de persoane şi a altor activităţi mafiote. Este strategia pe care UNODC o implementează, în parteneriat cu comunitatea internaţională şi mai ales cu instituţiile financiare internaţionale.

Ioan Hurdubaie