Optimal Media
Mugur Isarescu votat pentru al 7-lea mandat consecutiv la șefia BNR  |   Favorizarea unor segmente duce la scindări și mai mari, de Dan Hașdean  |   Maia Sandu s-a întâlnit cu Comisarul Johannes Hahn  |   MAE/Alertă de călătorie/Republica Elenă – Actualizare regiuni cu risc de incendii  |   Carmen DAN a avut o întâlnire de lucru cu Andrei NĂSTASE, ministrul afacerilor interne al Republicii Moldova   |  
  Accente
31.10.2009

Dr. Florin Ene: „Consumul de droguri este facilitat şi de disfuncţiile din familie”

Dr. Florin Ene, Secţia nr. 17,  Spitalul „Alexandru Obregia”


Rep:  Domnule doctor, cât de important este rolul familiei în tratarea persoanelor dependente de droguri?


- Rolul familiei în tratarea şi în rezolvarea problemelor unei persoane dependente de astfel de substanţe este foarte important. Şi cred că ar trebui pornit într-o manieră explicativă în ceea ce priveşte legătura dintre dependenţa de substanţe şi cei care formează o familie. Se consideră, de cele mai multe ori, că o persoană care este dependentă de substanţe este o persoană simptomatică, identificată de familie. Nu putem considera o persoană dependentă de substanţe, de drog, de alcool ca neavând legătură cu familia. Sunt rare situaţiile când persoana dependentă nu are familie. De cele mai multe ori există o familie şi în cadrul acesteia pot exista disfuncţionalităţi, iar faţă de aceste disfuncţionalităţi persoana care este dependentă de alcool sau de droguri este persoana problematică, identificată ca fiind problema de bază. Nu înseamnă că în cadrul familiei respective nu există şi beneficii ale identificării acestei probleme. Şi dau un exemplu: dacă mama se îmbolnăveşte sau relaţiile sunt tensionate în casă şi urmează să se despartă părinţii, e posibil ca unul dintre copii să consume substanţe şi atunci întreaga atenţie a familiei se îndreaptă spre copil şi se rezolvă problema care ameninţa stabilitatea familiei. Dacă ar fi să analizăm legătura dintre apariţia unei dependenţe de substanţe sau a unui consum de substanţe şi modelul de familie, am afirma că de cele mai multe ori acest consum nu este întâmplător. Nu este întâmplător şi să zicem că ar fi facilitat de disfuncţionalităţi din familie, pentru că ar fi mult să afirmăm că ar avea legătură cu familia disfuncţională pentru că e greu de definit ce înseamnă disfuncţionalitatea unei familii, sau cât de funcţională este o familie. Dar din experienţa practică pe care o avem am observat că familiile dezorganizate, indiferent de treapta socială, materială pe care sunt plasate, facilitează sau sunt asociate cu un procent mai mare al dependenţelor de substanţe. Sau, chiar dacă nu sunt dezorganizate, familiile prezintă disfuncţionalităţi. Pornind de la acest lucru, cred că este foarte important să considerăm că rezolvarea problemei pacientului identificat la un moment dat   s-ar putea să nu rezolve cauza. Şi dacă nu rezolvă cauza s-ar putea să reapară o problemă oriunde în altă parte, în cadrul acestui sistem. În condiţiile în care un pacient identificat, consumator de substanţe, intră în contact cu serviciile medicale şi psihologice, evaluarea aceasta trebuie să fie făcută complet. Şi de cele mai multe ori alături de evaluarea individuală se face şi psihodiagnosticul familiei. Psihodiagnosticul familiei înseamnă reconstituirea, înseamnă identificarea, de obicei pe trei generaţii, a persoanelor care există în familie, a obiceiurilor care există, a relaţiilor dintre aceşti membri şi a evenimentelor uneori traumatizante sau importante care s-au petrecut în această familie.


Rep:  Există dorinţa de a developa în faţa psihologului aceste relaţii pe trei paliere? Întâmpinaţi dificultăţi? Familiile sunt dornice să discute despre problemele pe care le au, înţeleg importanţa stabilirii acestor relaţii pentru a se putea ajunge la o manieră de răspuns mai bună pentru copil?


- Cred că de obicei limita nu vine din partea familiei şi a pacienţilor, vine din partea noastră. Din faptul că, în principiu, această abordare este mai puţin folosită, iar de fiecare dată când am încercat să o aplicăm în general am obţinut cooperanţă, am obţinut ca această familie să participe la tratament. Dificultăţi sunt reale în momentul când membrii de familie – părinţii, să zicem, ai persoanei identificate – sunt despărţiţi şi sunt reconstruite noi familii. În aceste situaţii se pot întâmpina dificultăţi, pentru că, de cele mai multe ori părinţii divorţaţi sunt într-o nouă relaţie de concubinaj sau o relaţie de căsătorie şi nu şi-au rezolvat problemele de dinainte. Dacă şi-au rezolvat problemele de dinaintea divorţului şi divorţul a fost dus până la capăt şi din punct de vedere psihologic, atunci nu se întâmpină dificultăţi. Dar dacă aceasta nu s-a realizat, de obicei pot să apară dificultăţi, pentru că, în general, într-o familie în momentul când faci psihodiagnosticul, poţi constata relaţii tensionate, pot să fie relaţii strânse, agresive, relaţii în care, în trecut, au existat manifestări agresive, inclusiv fizice. Dacă ar fi să ne gândim la diagnosticul familiei pe trei generaţii, noi, specialiştii constituim o aşa-numită genogramă. Un exemplu practic îl putem realiza cu ajutorul păpuşilor pe care le avem la îndemână.


-Rep: Chiar voiam să vă întreb ce reprezintă aceste păpuşi care cred că nu au numai rolul de a vă ornamenta biroul?


- Uitaţi-vă la această aranjare a familiei pe trei generaţii, de la bunici, părinţi şi nepoţi. Imaginaţi-vă acum că aceste trei generaţii sunt aşezate aici pur şi simplu în ordinea generaţiilor şi n-am constituit în nici un fel relaţia dintre ei. Am dat un exemplu... Această păpuşă, acest nepot nu este în acest rând şi este aici pentru faptul că relaţia dintre bunici şi acest nepot este extrem de strânsă.


Rep:  Este, am putea trage concluzia, nepotul preferat....


- Este o relaţie extrem de strânsă. Există un alt rol, cel al pacientului identificat, al pacientului problematic. De aceea, păpuşa care îl reprezintă este culcată la pământ...


Rep: Nepotul cu probleme...


- Nepotul cu probleme, într-adevăr.  Acum imaginaţi-vă câte alternative putem construi folosind aceste păpuşi. Pacientul identificat poate să fie respins, poate să fie alături de tată, alături de mamă, poate să fie între ei, între fraţi, alături de bunici ş.a.m.d. Toate acestea, în principiu, au o explicaţie dinamică în timp, îşi au explicaţie în evenimentele care s-au petrecut în decursul dezvoltării acestei familii. Terapia de familie are rolul să găsească toate resursele de care sistemul dispune, astfel încât acest pacient identificat să nu mai fie la pământ, să fie ridicat, susţinut şi să fie, în cele din urmă, independent.


Rep: V-aş întreba de cât timp se practică la dumneavoastră în secţie psiho-terapia de familie şi ce model european aţi adoptat.


- Terapia de familie are mai multe orientări, în funcţie de problemă şi de diagnosticul de familie. Dintre acestea, cea mai răspândită în Europa şi în lume este terapia de familie sistemică în care priveşti oamenii, relaţiile, priveşti evenimentele, ai în vedere atât evoluţia în timp, cât şi secţiunea orizontală. Mai există alte orientări, cum ar fi terapia de familie comportamentală, care are în vedere dezvoltarea conceptului de terapie comportamentală individuală şi aplicată la nivel de familie. Mai există, apoi, terapia de familie strategică, terapia narativă... Sunt o mulţime de alte curente, tehnici, teorii care pot fi utile. Cel mai important este să alegi pentru situaţia potrivită metoda cea mai potrivită din curentul cel mai potrivit.


Rep: V-aş ruga să-mi spuneţi care este momentul în care încep şedinţele de psihoterapie, dat fiind faptul că un pacient stă la dumneavoastră două-trei săptămâni, şi dacă aceste şedinţe continuă şi după externarea lui din secţie.


- Terapia de familie nu poate fi aplicată în perioada de detox, în primele zece, unsprezece zile, în care nici una dintre metodele de psihoterapie nu poate fi aplicată, pentru că este o perioadă dificilă, este o perioadă în care pacientul necesită sprijin, consiliere şi sprijin medical pentru trecerea prin această perioadă dificilă. Poate că ar fi bine, înainte de a vorbi de terapia de familie, să enumerăm care ar fi alternativele pe care trebuie să le folosim în momentul în care avem un pacient identificat. Pentru că, dacă privim şi vorbim de terapia de familie, şi vorbim numai de ea, am spune că ea se potriveşte şi ar fi un panaceu universal, ceea ce nu este adevărat. În momentul în care un pacient are probleme, are probleme de consum de substanţă, de obicei în ordinea aplicării acestor servicii, când intră în contact cu serviciile medicale şi psihologice, primul lucru care se aplică este tehnica interviului motivaţional. Şi această tehnică a interviului motivaţional este, de obicei, tehnica ce are rolul de a identifica ceva în istoria pacientului sau în existenţa lui prezentă care să-l lege cumva de dorinţa de a fi abstinent. Situaţia se compară, cu alte cuvinte, cu a unui pescar care merge la pescuit şi stă o zi întreagă până prinde peştele cel mare. Se chinuie să-l prindă.


Rep: După ce-l prinde, poate să îl şi scape...


- Poate să-l scape. Depinde de cât de bun este pescarul, de cât de bun este terapeutul, astfel încât să folosească cele două metode: să ştie să-l găsească, să ştie să-l prindă şi să ştie să-l scoată. Folosind tehnica interviului motivaţional, să zicem că ajungem la un pacient motivat. Să zicem ambivalent, dar motivat, pentru că de obicei aşa se întâmplă. Ajunge să fie dezintoxicat. În perioada aceasta, sau premergător detoxului, se evaluează pacientul din toate punctele de vedere al necesităţilor lui familiale, financiare, materiale, profesionale, al obiectivelor de viaţă, aspiraţiilor, dorinţelor ş.a.m.d. De asemenea, se face o evaluare a resurselor şi posibilităţilor. Aceasta ar fi, de obicei, etapa în care se plasează pacientul pe orbita cea mai potrivită. Adică dacă ar fi corect să meargă la detox cu metadonă sau detox fără metadonă şi se proiectează cumva, să zicem, nevoile lui şi intervenţiile de care el ar beneficia. Printre intervenţii amintim detoxul simplu, cu clonidină, detoxul complet, detoxul cu metadonă, iar ulterior terapie cognitiv-comportamentală, consiliere individuală, metode de psiho-educaţie individuală, metode de psiho-educaţie a familiei, terapie, de asemenea, de familie, terapie de grup ş.a.m.d. Foarte cunoscute în lume sunt grupurile de susţinere cum ar fi grupul celor doisprezece paşi ai „Alcoolicilor anonimi”. Iniţiativa este extrem de valorizată oriunde în lume. De asemenea, există grupul de suport social al membrilor de familie. În plus, în Occident există grupul „Narcoticilor anonimi” etc.


Rep: Să revenim însă la terapia de familie care face obiectul interviului nostru...


- Bun, noi am ales terapia de familie. Paşii ar fi: prima oară, ca în orice tip de terapie, cunoaşterea situaţiei, care implică ceea ce v-am prezentat mai devreme: constituirea genogramei cu psihodiagnosticul familial. După această bună cunoaştere se folosesc diverse tipuri de intervenţie, în funcţie de problematica ce ar putea determina relaţia de dependenţă sau relaţia de opoziţie faţă de ceva din familie. Această opoziţie se poate manifesta, spre exemplu, prin consum de droguri. Aspectele sunt cu totul şi cu totul variabile, depinde de contextul specific al familiei. Terapia de familie este o terapie care poate debuta după perioada de detox şi durata ei poate să fie de la o singură şedinţă, până la şase-zece şedinţe spaţiate la intervale de timp care nu sunt fixate rigid, ci în funcţie de nevoile familiei. Ulterior au loc întâlniri la un interval de timp de şase luni, de douăsprezece luni, un an-doi. Un apel telefonic al medicilor este util pentru a vedea ce se întâmplă cu familia, dacă sunt conservate, sau nu, rezultatele care s-au obţinut în cadrul terapiei de familie. La mijloc este vorba de un sistem, de sistemul familial. Şi, în sistemul familial, pe lângă dependenţa de substanţe poate să apară orice tip de problemă. Ceea ce arată că terapia de familie are o plajă mult mai mare de acţiune.


Interviu realizat de Petre Crăciun


 

captcha reîncarcă imaginea

Categorii
Actualitate
Politic
Economic
Social
Optimal Antidrog
Actualitatea Europeana
Stiri interne
Justitie & Afaceri Interne
Externe
Apărare
Administratie
Prim plan
Reportaj
Accente
Sănătate
Opinii
Cultură, educaţie
Media, publicitate
Derapaje
Campanii sociale
Sport/Turism
Romania asa cum este
Dosare istorice
Divertisment
Filme
Filmulete haioase
Joburi
Romanii de pretutindeni
Student Press
Spoturi antidrog
Timp liber
Stiri ultima ora
Muntenegru – Temperaturi ridicate și risc incendii de vegetație (3 iulie 2019)
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Muntenegru că Institutul local de Hidromoteorologie și seismologie a prognozat temperaturi extreme pentru perioada următoare, pe fondul cărora s-ar putea produce incendii de vegetație.
Abonare Newsletter
Nume:
E-mail:

PRODUCTII VIDEO ALE COMPANIEI OPTIMAL MEDIA SOLUTION Tel. comanda: 0722344124, e-mail: redactie@optimalmedia.ro

Acasa Companie Editoriale Publicaţii Martor Ocular Redacţie Contact
Actualizat:Zilnic, ISSN 2069 – 0045
Continutul acestui site este proprietatea Optimal Media Solution.
Este interzisa republicarea sau redistribuirea continutului fara mentionarea sursei.