Optimal Media
Mugur Isarescu votat pentru al 7-lea mandat consecutiv la șefia BNR  |   Favorizarea unor segmente duce la scindări și mai mari, de Dan Hașdean  |   Maia Sandu s-a întâlnit cu Comisarul Johannes Hahn  |   MAE/Alertă de călătorie/Republica Elenă – Actualizare regiuni cu risc de incendii  |   Carmen DAN a avut o întâlnire de lucru cu Andrei NĂSTASE, ministrul afacerilor interne al Republicii Moldova   |  
  Accente
27.07.2013

Excluderea socială în rândul consumatorilor de droguri neinstituţionalizaţi. Cercetare pentru Bucuresti

JUSTIFICAREA ŞI UTILITATEA STUDIULUI


Persoanele consumatoare de droguri se numără printre categoriile populaţionale considerate vulnerabile şi cu un risc crescut de marginalizare socială.


Pasivitatea şi intoleranţa comunităţii, şi uneori chiar lipsa unui răspuns instituţional adecvat, cresc şi mai mult riscul de excludere socială a acestora.


Până în prezent, în România, consecinţele sociale ale consumului de droguri nu au constituit obiectul unei cercetări sociologice de sine stătătoare.


SCOPUL STUDIULUI


Principalul scop al acestei cercetări constă în evaluarea gradului de excludere socială a consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat. 


OBIECTIVE SPECIFICE



  • Cunoaşterea nivelului educaţional al consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat;

  • Cunoaşterea statutului ocupaţional al consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat;

  • Cunoaşterea condiţiilor locative ale consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat;

  • Cunoaşterea percepţiei consumatorilor problematici de droguri care nu au sunt în evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat privind accesul la un loc de muncă;

  • Cunoaşterea percepţiei consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat privind accesul la educaţie;

  • Cunoaşterea percepţiei consumatorilor problematici de droguri care nu sunt în evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat privind accesul la serviciile medicale, psihologice sau sociale.


METODOLOGIA STUDIULUI


Design-ul şi instrumentul cercetării a fost conceput la nivelul Observatorului Român de Droguri şi Toxicomanii din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog.


Metoda de eşantionare a fost selecţia aleatorie simplă, dar la aplicarea acesteia s-a ţinut cont de îndeplinirea simultană a criteriilor de includere în eşantion şi totodată de neîndeplinirea niciunuia dintre criteriile de excludere stabilite, după cum urmează:


a) Criterii de includere în eşantion:



  • Consumator de droguri în ultimele 12 luni anterioare interviului

  • Vârsta cuprinsă între 18-49 de ani (ambele incluse)

  • Abilitate mentală şi fizică de a înţelege întrebările şi instrucţiunile

  • Consimţământ scris în vederea participării la cercetare

  • Să fi locuit în Bucureşti cel puţin 6 luni din cele 12 luni anterioare datei interviului (judeţul Ilfov este inclus)


 


b) Criterii de excludere din eşantion:



  • Se află în evidenţa serviciilor de asistenţă oferite în sistem public sau privat. 

  • A mai răspuns la chestionar în acest studiu

  • Incapacitate mentală sau fizică de a coopera la aplicarea chestionarului

    • Să înţeleagă limba română suficient de bine

    • Să nu sufere o tulburare psihică care să împiedice înţelegerea  şi realizarea interviului

    • Să nu se afle sub influenţa alcoolului sau altor droguri astfel încât acest fapt să împiedice realizarea interviului etc




Chestionarul este compus din 3 secţiuni, din care 2 au fost dedicate culegerii de date privind caracteristicile socio-demografice ale consumatorului şi specificitatea modelului de consum practicat, iar cea de-a treia a fost alocată pentru evaluarea riscului de excludere socială. Această secţiune a fost structurată pe mai multe dimensiuni, după cum urmează: percepţia riscului de excludere socială, accesul la un loc de muncă, accesul la educaţie/ cultură, accesul la servicii de sănătate, condiţiile de locuire.


Au fost aplicate 420 chestionare, în urma etapelor de curăţare rezultând 400 chestionare valide.


DESCRIEREA EŞANTIONULUI


Caracteristici socio-demografice:



  • Sexul: Din cei 400 consumatori de droguri incluşi în studiu, 74,2% sunt bărbaţi şi 25,8% sunt femei;

  • Mediul de rezidenţă: 95% s-au născut în mediul urban, 5% în mediul rural;

  • Vârsta: 34,8% au vârsta cuprinsă între 18 şi 24 ani, 57,2% între 25 şi 34 ani şi 8% între 35 şi 49 ani;

  • Statusul marital: 70,5% singuri (văduv, necăsătorit, divorţat/ separat), iar 29,5% în cuplu (concubinaj, căsătorit).

  • Etnia: 84% sunt de etnie română,14,3% de etnie romă şi 1,7% au declarat alte etnii, precum: maghiară, arabă, ucrainiană, evreiască.

  • Studii: Aproximativ jumătate (45%) dintre respondenţi au declarat că au studii universitare şi post-universitare, în timp ce doar 10% au absolvit cel mult sudiile gimnaziale. Persoanele cu studii medii reprezintă 28% din populaţia studiată.

  • Calificarea profesională: 35,8% sunt încadraţi ca şi personal cu studii superioare, în timp ce 32,5% au declarat că prestează o muncă necalificată. Următoarea categorie este reprezentată de muncitorii calificaţi, în proporţie de 17,3%.


 


REZULTATE


În funcţie de drogul principal consumat, eşantionul studiat se repartizează astfel: 52,5% au declarat consum de canabis, 20,5% sunt consumatori de heroină, 13,5% au raportat consum de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), 7,5% sunt consumatori de cocaină, în timp ce 2% au declarat consum de ecstasy, 1,5% consum de haşiş, 1,3% consum de metadonă, 1% consum de ketamină, iar 0,3% consum de solvenţi volatili.


Dintre cei 400 consumatori de droguri incluşi în cercetare, 45,5% au raportat, pe lângă drogul principal, şi consumul de droguri secundare. Astfel, deşi sunt slab reprezentaţi în eşantion (doar 2% pondere) consumatorii de ecstasy sunt cei care au declarat în cea mai mare proporţie consum secundar de alte droguri – 75% dintre ei consumă pe lângă ecstasy şi canabis, cocaină şi SNPP. Totodată, consumatorii de cocaină, îmbină în proporţie de 66,7% cocaina cu alte droguri secundare, cum ar fi canabis, ecstasy şi medicamente, în timp ce consumatorii de SNPP înregistrează în proporţie de 63% consum secundar, din care cea mai mare parte o reprezintă consumul de heroină (91% dintre consumatorii de SNPP consumă şi heroină).


În funcţie de frecvenţa consumului pentru drogul principal, majoritatea respondenţilor sunt consumatori ocazionali, 57%, din care, 30% de 2-3 ori pe săptămână, iar 27% consumă mai puţin de o dată pe săptămână. În schimb, cei care au declarat consum intensiv se repartizează astfel: 32% consumă în fiecare zi, iar 11% au declarat consum de 4-6 ori pe săptămână.


În funcţie de drogul principal consumat, cea mai mare proporţie în ceea ce priveşte consumul intensiv (în fiecare zi sau de 4-6 ori pe săptămână), se înregistrează în rândul consumatorilor de heroină – 76,8%, SNPP – 83,3% şi metadonă – 60%, în timp ce consumul ocazional (2-3 ori pe săptămână sau mai puţin de o dată pe săptămână) este predominant în rândul consumatorilor de canabis – 72,9%, cocaină – 96,7%, ecstasy – 87,5%, haşiş – 83,3% şi ketamină – 75%.


Referitor la vârsta de debut în consum, cea mai mare pondere a persoanelor incluse în eşantion au început consumul de droguri la 20 de ani (13,5%). Vârsta medie de debut este 21 ani, în timp ce, cea mai mică vârstă de debut înregistrată este de 12 ani, iar cea mai mare este de 41 ani.


În funcţie de primul drog consumat şi vârsta la care s-a petrecut debutul în consumul de droguri, se observă că majoritatea celor care au debutat la vârste fragede în consumul de droguri au început consumul de droguri cu heroină (75% dintre cei cu vârsta de debut sub 15 ani), în timp ce, cei care au debutat într-un astfel de consum după vârsta de 15 ani şi până la vârsta de 34 de ani, au iniţiat în cea mai mare parte consumul de droguri cu canabis – 63,1% dintre cei cu vârsta de debut cuprinsă între 15 şi 24 ani, respectiv 52,2% dintre cei cu vârsta de debut cuprinsă între 25 şi 34 ani. După împlinirea vârstei de 34 ani, cei care au debutat în consum, au început în proporţii egale (33,3%) cu cocaină, heroină şi SNPP.


În funcţie de drogul principal consumat, persoanele care se află în această situaţie se numără în special printre cele care au declarat consum de:



  • metadonă (20% dintre cei care au declarat consum de metadonă nu deţin documente de identitate)

  • haşiş (16,7% dintre cei care s-au declarat consumatori de haşiş)

  • SNPP (14,8% dintre respondenţii consumatori de SNPP)

  • heroină (9,8% dintre persoanele care au declarat consum de heroină).


9,8% au declarat existenţa antecedentelor infracţionale. Majoritatea acestora se regăsesc în rândul consumatorilor de heroină – 28%, SNPP – 20,4% şi metadonă – 20%.


Aproximativ o treime (30,4%) dintre respondenţii care au declarat existenţa antecedentelor penale, au fost condamnaţi pentru furt, o cincime (21,7%) pentru tâlhărie, 15,2% pentru trafic de droguri, 13% pentru deţinere de droguri pentru consumul propriu, 13% pentru prostituţie şi 4,3% pentru înşelăciune.


În funcţie de fapta penală săvârşită, se remarcă o anumită specificitate a drogului principal consumat. Astfel, cei care au fost condamnaţi pentru furt, tâlhărie şi trafic de droguri sunt în principal consumatori de heroină, printre ei mai regăsindu-se şi consumatori de SNPP (condamnaţi pentru furt, tâlhărie), metadonă (condamnaţi pentru furt, tâlhărie) şi canabis (condamnaţi pentru trafic de droguri). Pe de altă parte, cei care au suferit condamnări pentru prostituţie, înşelăciune şi deţinere de droguri în vederea consumului propriu sunt în cea mai mare parte consumatori de SNPP, alături de aceştia aflându-se şi consumatori de heroină şi canabis (prezenţi doar printre cei condamnaţi pentru deţinere de droguri în vederea consumului propriu).


Doar 21,4% dintre respondenţi consideră că în prezent se află într-o situaţie dificilă din cauza consumului de droguri, cele mai invocate probleme fiind lipsa banilor (41,9%) şi lipsa suportului familial (23,9%). Lipsa pregătirii şcolare sau profesionale nu reprezintă o situaţie dificilă, în opinia participanţilor la studiu, doar 6% considerându-se excluşi din acest motiv.


Aproximativ toate persoanele (92,9%) care se consideră a fi într-o situaţie dificilă ca urmare a consumului de droguri sunt consumatori de heroină (56%) şi SNPP (36,9%). Doar pentru consumatorii de canabis, cocaină şi metadonă s-au mai înregistrat cazuri care se consideră într-o astfel de situaţie, procentele fiind nesemnificative în structura populaţiei care se percepe ca fiind exclusă social (2,4%).




Accesul la un loc de muncă/obţinerea de venituri


În funcţie de statusul profesional, consumatorii de droguri din Bucureşti sunt fie angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată (33,6%), fie nu au ocupaţie sau stau acasă (38,5%).


Aproximativ o zecime au declarat că sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă determinată (9,4%) sau fără contract de muncă (12,8%).


Majoritatea angajaţilor cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată sunt consumatori de canabis (26,1% dintre cei 34,2%), consumatorii de heroină şi SNPP se află în situaţia opusă (14,8% şi 11,1% dintre cei 39,2%) – fără ocupaţie sau casnic(ă).


În timp ce aproximativ o treime dintre consumatorii de cocaină (36,7%), haşiş (33,3%), canabis (31,1%) au declarat un venit mediu lunar pentru fiecare membru al familiei de peste 2000 lei, restul situându-se în intervalul 501 – 2000 lei, în cazul consumatorilor de SNPP majoritatea (50%) au un venit între 201 şi 500 lei pe lună, iar în cel al consumatorilor de heroină, majoritatea (50%) au un venit declarat pentru fiecare membru al familiei în intervalul 501 – 1000 lei.


Ca modalităţi de obţinere a banilor, au fost prezentate atât munca pe bază de contract, întreţinere parentală, dar şi prestarea unor munci ocazionale şi activităţi ilegale, precum prestarea unor servicii sexuale sau vânzarea de droguri.




Accesul la serviciile de sănătate


Aproximativ o treime (31%) din cei cuprinşi în eşantion au declarat că nu sunt înscrişi la medic de familie. Dintre cei care nu se află în evidenţa niciunui medic de familie, 36,3% sunt consumatori de heroină, 31,5% sunt consumatori de SNPP şi 21% au declarat canabisul ca drog principal de consum. De asemenea, dintre cei neînscrişi la un medic de familie, două treimi au menţionat consumul injectabil de droguri (64,5%), în timp ce 24,5% au declarat consumul de droguri prin fumat/ inhalare.


Pe de altă parte, dintre cei aflaţi în evidenţa unui medic de familie, peste o treime (36,7%) au declarat că nu au apelat în ultimul an la serviciile acestuia, în timp ce peste jumătate (52,1%) au apelat cel puţin o dată pe an sau cel puţin o dată la 6 luni. Doar 0,4% dintre cei înscrişi la medicul de familie au apelat la serviciile acestuia cel puţin o dată pe lună, iar 7,5% cel puţin o dată la 3 luni. 

Accesul la educaţie/ cultură                                                         


În vederea evaluării percepţiei consumatorilor de droguri privind obţinerea unui status educaţional satisfăcător au fost adresate întrebări referitor la nivelul propriu de pregătire în raport cu aspiraţiile. 61,2% dintre respondenţi au declarat că nivelul de pregătire la care au ajuns este suficient pentru ceea ce şi-au dorit să facă în viaţă, iar 0,5% consideră că instruirea obţinută este chiar prea ridicată comparativ cu aspiraţiile profesionale.


Consumatorii de heroină (71,2%), metadonă (80%), SNPP (75%) sunt cei care sunt în cea mai mare măsură nemulţumiţi de nivelul educaţiei pe care l-au obţinut faţă de aspiraţiile pe care le au sau le-au avut în viaţă.


Cei aproximativ o treime (38,3%) care se consideră insuficient pregătiţi în raport cu aspiraţiile personale, au menţionat propria lipsă a motivaţiei ca principal motiv al stagnării obţinerii statusului educaţional dorit (17,3%). Pe următorul loc se situează dificultăţile materiale ale familiei de origine (12%).


Consumul de droguri şi influenţa negativă a anturajului sunt motive considerate ca fiind decisive în obţinerea unui grad de instruire satisfăcător în raport cu aspiraţiile în proporţii egale (11%, respectiv 10,5%).



Petrecerea timpului liber prin activităţi cultural artistice
In rândul consumatorilor de heroină, metadonă sau SNPP, în majoritatea cazurilor, nu există preocupări cultural-artistice, precum: vizionarea unui film sau piesă de teatru, frecventarea bibliotecilor pentru a citi sau împrumuta cărţi, vizitarea muzeelor sau frecventarea spectacolelor de muzică.


Chiar dacă se implică şi în activităţi cultural-artistice, frecventarea cluburilor rămâne cea mai menţionată modalitate de petrecere a timpului liber în cazul consumatorilor de droguri recreaţionale (ecstasy – 100%, canabis – 85,7%, haşiş – 100%) sau vizionarea filmelor sau pieselor de teatru (ecstasy – 50%, canabis – 45,7%, haşiş – 50%, cocaina 43,3%).


Concluzii


-        Majoritatea consumatorilor de droguri din Bucureşti care nu se află în serviciile de asistenţă sunt consumatori ocazionali (de 2-3 ori pe săptămână sau mai puţin de o dată pe săptămână) de cocaină, ecstasy, canabis, haşiş; consumul intensiv (în fiecare zi sau de 4-6 ori pe săptămână) se regăseşte în rândul consumatorilor de heroină, SNPP, metadonă;


-        Aproximativ jumătate dintre persoanele studiate, pe lângă drogul principal mai consumă şi alte droguri (secundare);


-        Cea mai mare pondere a persoanelor consumatoare de droguri din Bucureşti care nu se află în serviciile de asistenţă au început consumul de droguri la 20 de ani; vârsta medie de debut fiind 21 ani, cea mai mică fiind 12 ani, iar cea mai mare - 41 ani;


-        Având în vedere condiţionarea acordării serviciilor de asistenţă în baza documentelor de identitate, lipsa acestora a fost menţionată de către o mică parte din lotul studiat, consumatori de metadonă, heroină, SNPP, dar şi haşiş;


-        Aproximativ o cincime dintre consumatorii de metadonă, heroină, SNPP din Bucureşti care nu sunt în serviciile de asistenţă au antecedente penale, faptele fiind tâlhărie, furt, trafic de droguri; consumatorii de canabis au fost condamnaţi pentru deţinere de droguri în vederea consumului propriu;


-        Lipsa banilor şi lipsa suportului din partea familiei reprezintă principalele motive ale excluderii sociale ca urmare a consumului de droguri percepute de consumatorii de droguri din Bucureşti care nu se regăsesc în serviciile de asistenţă;


-        Au fost înregistrate proporţii egale în cazul lotului studiat privind statutul profesional ca şi variabilă a excluderii sociale – angajat cu carte de muncă pe perioadă nedeterminată, respectiv fără ocupaţie, indivizii fiind împărţiţi în cele două categorii în funcţie de drogul principal de consum;


-        Reflectând consumul în baza venitului, cel mai mic venit pentru fiecare membru al familiei a fost declarat în cea mai mare proporţie de către consumatorii de SNPP, iar cel mai mare de către consumatorii de cocaină;


-        Ca modalităţi de obţinere a banilor au fost prezentate de către consumatorii de droguri din Bucureşti care nu se află în serviciile de asistenţă, atât munca pe bază de contract, întreţinere parentală, dar şi prestarea unor munci ocazionale şi activităţi ilegale, precum prestarea unor servicii sexuale sau vânzarea de droguri, procentele variind în funcţie de tipul drogului consumat;


-        Majoritatea respondenţilor s-au declarat satisfăcuţi în ceea ce priveşte nivelul de pregătire şi aspiraţiile pe care le au sau le-au avut în viaţă, cei nemulţumiţi fiind, în cea mai mare parte consumatori de heroină, metadonă, SNPP;


-        Într-o proporţie relativ mică (aproximativ treime), consumatorii de droguri incluşi în studiu au declarat că nu sunt înscrişi la medic de familie. Majoritatea acestora sunt consumatori injectabili de heroină şi SNPP. Pe de altă parte, dintre cei aflaţi în evidenţa unui medic de familie, peste o treime au declarat că nu au apelat în ultimul an la serviciile acestuia.


-        Cele mai frecvente probleme de sănătate determinate de consumul de droguri invocate de subiecţi sunt: infecţia cu virusul hepatic C, infecţia cu HIV şi de abcesele cauzate de injectare.


-        În ceea ce priveşte serviciile medicale de urgenţă, dintre cei chestionaţi, doar o mică parte dintre aceştia au apelat la astfel de servicii. Majoritatea celor care au ajuns în secţiile de primiri urgenţă au declarat ca drog principal de consum SNPP şi heroină.


-        Doar consumatorii de droguri recreaţionale din Bucureşti care nu se află în serviciile de asistenţă au declarat preocupări cultural-artistice, în cazul consumatorilor de heroină, metadonă sau SNPP majoritatea răspunsurilor privind frecventarea unor astfel de locuri în care se desfăşoară astfel de activităţi fiind negative.


 

captcha reîncarcă imaginea

Categorii
Actualitate
Politic
Economic
Social
Optimal Antidrog
Actualitatea Europeana
Stiri interne
Justitie & Afaceri Interne
Externe
Apărare
Administratie
Prim plan
Reportaj
Accente
Sănătate
Opinii
Cultură, educaţie
Media, publicitate
Derapaje
Campanii sociale
Sport/Turism
Romania asa cum este
Dosare istorice
Divertisment
Filme
Filmulete haioase
Joburi
Romanii de pretutindeni
Student Press
Spoturi antidrog
Timp liber
Stiri ultima ora
Muntenegru – Temperaturi ridicate și risc incendii de vegetație (3 iulie 2019)
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Muntenegru că Institutul local de Hidromoteorologie și seismologie a prognozat temperaturi extreme pentru perioada următoare, pe fondul cărora s-ar putea produce incendii de vegetație.
Abonare Newsletter
Nume:
E-mail:

PRODUCTII VIDEO ALE COMPANIEI OPTIMAL MEDIA SOLUTION Tel. comanda: 0722344124, e-mail: redactie@optimalmedia.ro

Acasa Companie Editoriale Publicaţii Martor Ocular Redacţie Contact
Actualizat:Zilnic, ISSN 2069 – 0045
Continutul acestui site este proprietatea Optimal Media Solution.
Este interzisa republicarea sau redistribuirea continutului fara mentionarea sursei.