Astăzi isi incepe mandatul noul preşedinte al Băncii Centrale Europene

Presa internaţională a publicat ieri ştirea despre luarea în primire, începând cu 1 noiembrie, a şefiei Băncii Centrale europene (BCE) de către italianul Mario Draghi, în vârstă de 64 ani, care devine astfel al treilea preşedinte al acestei instituţii, după olandezul Wim Duisenberg (1998-2003) şi francezul Jean-Claude Trichet (2003-2011).

Am ales pentru cititorii noştri extrase din prezentarea făcută de cotidianul Le Monde.

Supranumit "Super Mario", Draghi este versiunea transalpină a “celui mai bun dintre noi” compliment pe care odinioară preşedintele francez Jacques Chirac i l-a adresat lui Alain Juppé.

Fiul unui funcţionar de bancă, diplomat al Universităţii Sapienza din Roma (1970) şi apoi al Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Boston (1976), profesor de economie, Mario Draghi obţine posturi unul după altul: Banca Mondială, conducerea Trezoreriei, Banca Italiei începând din 2006 şi Consiliul de Stabilitate Financiară în 2009. Un singur nor apare pe acest traseu: trecerea lui pe la Goldman Sachs între 2002 şi 2005, la o vreme în care banca americană ajuta Grecia să-şi machieze conturile. Pe plan personal, nimic neobişnuit: o căsătorie care durează de patruzeci de ani, doi copii, un nepot. Pasiuni: baschetul în tinereţe, golful când a devenit adult şi alergarea prin parcul de la Villa Borghese din Roma.

În timp ce Italia dă ideea unei nave în derivă, el apare solid ca un far. În anii  90 a participat la calificarea Italiei pentru euro, punând la punct un plan de privatizări pentru 750 întreprinderi  care a adus statului 97 miliarde de euro.

Când i se reproşează că este prea italian pentru a accede la responsabilităţi internaţionale, el scoate în faţă cariera sa din Statele Unite şi laudă “modelul german” de creştere.

Însă oricât de mândri ar fi, italienii nu au de ce să se bucure. Nominalizarea unuia dintre ai lor nu înseamnă că vor avea dreptul la o atitudine mai indulgentă. În unul dintre ultimele sale interviuri dat la Roma la 16 octombrie, Draghi a pus punctul pe “i”: “Este foarte important ca toţi să fie convinşi că salvarea şi relansarea economiei italiene nu pot veni decât de la italienii înşişi. Noi avem o tendinţă atavică să credem că problemele noastre vor fi rezolvate de către alţii. Astăzi nu mai merge aşa. Singurele ţări care sunt parteneri credibili sunt cele care-şi asigură propriile lor responsabilităţi şi care-şi menţin angajamentele lor” a spus el.

Afirmaţie confirmată şi în răspunsul dat unui ziar german: “Cine sunt eu ? Bineînţeles, sunt italian. Însă, în aceste ultime luni, am repetat mai ales lucrurile care-mi stau la inimă: stabilitatea preţurilor şi echilibrul bugetar”.

Ioan Hurdubaie