Luni, reuniune la varf a celor 27

După cum scrie presa franceză, în speţă cotidianul Le Monde, în umbra interminabilei crize greceşti, şefii de stat şi de guvern ai celor 27 se vor reuni mâine la Bruxelles cu un obiectiv - păstrarea acalmiei care domneşte pe pieţele financiare de la începutul acestui an. Ei doresc finalizarea “pactului bugetar” pus pe şine în decembrie 2011 la solicitarea cancelarei Angela Merkel, dar şi discutarea unor chestiuni legate de creşterea economică şi de locurile de muncă.

Totuşi, situaţia Greciei va apăsa greu asupra discuţiilor, mai ales dacă niciun acord un este găsit în acest week-end cu creditorii privaţi asupra restructurării datoriei sale. Înainte de a lansa un al doilea plan de ajutor pentru Atena, două chestiuni nu sunt rezolvate de către europeni. Pe de o parte, eventuala participare a creditorilor publici – Banca Centrală Europeană, băncile centrale naţionale – la restructurare, aşa cum cer băncile particulare. Pe de altă parte, volumul financiar al programului, în discuţie fiind o suplimentare cuprinsă între 12 şi 15 miliarde de euro, faţă de cele 130 miliarde anunţate în octombrie 2011.  

Germania condiţionează orice nouă asistenţă acordată Atenei de crearea unui « comisar bugetar » al zonei euro, însărcinat să supervizeze, cu drept de veto, deciziile guvernului Papademos, pentru a pune în sfârşit în aplicare angajamentele asumate.

Dincolo de Grecia, şerpaşii şefilor de stat şi de guverne au încercat vineri 27 ianuarie să demineze ultimele puncte de fricţiune referitoare la pactul bugetar, susceptibil de a fi semnat de către toate statele membre, cu excepţia Marii Britanii.

Un ultim braţ de fier riscă să anime dezbaterile de luni pe tema participării la reuniunile la nivel înalt din zona euro a statelor care nu sunt membre ale monedei unice şi pe care Franţa nu doreşte să le asocieze la aceste reuniuni. Primul ministru polonez, Donald Tusk, ameninţă să nu semneze acordul şi denunţă crearea unei Europe cu două viteze.

O altă problemă de fond care rămâne este aplicarea automată a unor sancţiuni în caz de îndatorare excesivă. Olanda, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană doresc să se inspire din procedura prevăzută în caz de deficit excesiv pentru a sancţiona ţările a căror datorie rămâne foarte mare, opinie pe care nu o agreează Italia şi Franţa.

Ioan Hurdubaie