Optimal Media
Mugur Isarescu votat pentru al 7-lea mandat consecutiv la șefia BNR  |   Favorizarea unor segmente duce la scindări și mai mari, de Dan Hașdean  |   Maia Sandu s-a întâlnit cu Comisarul Johannes Hahn  |   MAE/Alertă de călătorie/Republica Elenă – Actualizare regiuni cu risc de incendii  |   Carmen DAN a avut o întâlnire de lucru cu Andrei NĂSTASE, ministrul afacerilor interne al Republicii Moldova   |  
  Actualitate
30.08.2015

OMAGIUL LIMBII ROMÂNE

Printre sfintele sărbători ale poporului român este şi sărbătoarea LIMBII ROMÂNE - 31 august -, sărbătoare pe care, anul acesta (2015), o întâmpinăm cu un grupaj de poezii sub semnătura poeţilor : Horia Bădescu, Firiţă Carp, Geo Călugăru, Petre Crăciun, Florin Dochia, Vasile Groza, Carolina Ilica, Adrian Lesenciuc, Viorel Martin, Octavian Mihalcea, Eugeniu Nistor, Lică Pavel, Maria Sturdza-Clopotaru, Victor Gh. Stan, Ion C. Ştefan şi Niculae Tache. (Victor Gh. Stan)


RUGĂ PENTRU LIMBA ROMÂNĂ
În lumea asta de om şi câine,
în lumea asta de azi pe mâine
în care totul stă să se-amâne,
ce apărare ne mai rămâne?


Ce apărare ne mai rămâne?
Numai fiinţa limbii române.


Numai fiinţa limbii române
poate durerea s-o mai amâne,
zilei de astăzi, zilei de mâine.


Zilei de astăzi, zilei de mâine,
pâine spre fiinţă, fiinţă spre pâine
dă-ne-o nouă Sfinte Stăpâne!


Dă-ne-o nouă, Sfinte Stăpâne,
şi suferinţa
şi-ntreagă fiinţa
limbii române!
Horia BĂDESCU


SĂ IUBIM LIMBA ROMÂNĂ
Ca iubirea să apară, să învingă, să rămână
Cu metafore de rouă să iubim limba română
Ca iubirea să ne fie şi iubită și stăpână
Să nu uităm nici o clipă să iubim limba română
Ca iubirea să ne fie veşnicie de lumină
Zi de zi, noapte de noapte să iubim limba română
Ca iubirea să ne țină fruntea sus nu în țărână
Din pământuri până-n ceruri să iubim limba română!
Firiţă CARP


GRAIUL NOSTRU
De din vale de albine,
Graiul bunilor ne vine
Şi ne e lumină-n carte
Vindecându-ne de moarte.


De din vale de trifoi
Ca o sevă urcă-n noi
Dulce fagure de miere:
Graiul nostr-nviere.


L-am păstrat în noi mereu
Tata, mama, tu şi eu -
Să fie şi-n viitor
Izvorâre de izvor.
Geo CĂLUGĂRU


GRAIUL SFÂNT, NĂSCUT DIN BUNĂTATE
Limba noastră a venit din-nalturi,
Au adus-o păsări călătoare
Și ne-au dat-o nouă, cu iubire,
S-o doinim sub sălcii plângătoare.


Limba noastră a venit gătită,
Ca mireasa care ne cuvântă,
Au primit-o fetele în horă
Și băieți, la sărbătoare sfântă.


Limba noastră nu e numai limbă,
E chemare de copil cuminte,
Este muzica din miez de fluier,
Sângele ce crește din cuvinte.


Limba noastră a rămas, prin vreme,
Cartea veche de identitate,
Haina țărănească ce veghează
Graiul sfânt, născut din bunătate.
Petre CRĂCIUN


LIMBA ROMÂNĂ
Viaţa nu-i un cod de bare.
Ţara nu-i doar o-ntrebare.


Limba-i casa marii mume
Ce ne ţine drepţi în lume.


Suflet e, pădure, munte.
Limba este stea în frunte
Calului înaripat
Al oşteanului ce-a stat
Nopţi şi zile pază sfântă
Visului care ne-ncântă
Şi ne umple anul, veacul.


Limba-i pentru inimi leacul
Şi durerea e, şi dorul,
E nădejdea, e fiorul
Ce din tată-n fiu tot trece
Dragostea s-o desferece
Şi s-o zboare pe pământ
Cald şi veşnic legământ.


Limba nu-i un cod de bare.


E iubire, e culoare,
Este fulger rupt din soare,
Răspuns la orice-ntrebare.


Limba nu-i un cod de bare.


Florin DOCHIA


MEDITATIE LA PRUT
De ce vă legaţi de Prut tot timpul?
Considerându-l ca piatră de hotar
Mai bine istoria să învăţaţi
Nu el este vinovatul
Istorici, voi cei lipsiti de har
De-aceea România azi e-n două părţi.


Malurile lui n-au nicio vină
Nici apa ce curge-n Dunărea cea mare
Că-n ea s-a născut şi botezat Limba română
Cea hărţuită de voi şi ţinută în teroare.


De la Prut încolo nu se mai trece,
De la Prut încoace nu se mai vine
Doar dacă ai paşaportul la tine
Sau Prometeu de-ar fi să-ncerce
Să lumineze naţiile române!...
Vasile GROZA


MICĂ RUGĂCIUNE
(Variantă)
Ai grijă, Doamne, de măicuţa mea,
Că a îmbătrânit de-acum şi ea.
Şi toate i se scad şi i se ieu,
Că şi uşorul i se pare greu.
Ai grijă, Doamne, de măicuţa mea!


Ai grijă, Doamne, şi de fata mea,
Că-i singurică şi e singurea.
Şi are capul crud şi-ncrezător
Şi ia tot greul lumii în uşor.
Ai grijă, Doamne, şi de fata mea!


Ai grijă, Doamne, și de țara mea,
Dar, țara mea, mai mult e limba mea
(Cum au mai spus poeții altcândva)
Căci ea ne-adună neamul tot în ea;
Iar de-a scăzut pământul de sub el,
Hotarele de drept sunt scrise-n cer!


Ai grijă, Doamne, și de țara mea,
Ai grijă, Doamne, și de limba mea.


Ai grijă, Dooamne, și de mama mea,
Ai grijă, Doamne și de fata mea.
Ai grijă, între ele, şi de mine
Şi numa-n bine, Doamne, mi le ţine!
Că am rămas decât o grămăduţă:
O rădăcină,-un trunchi şi o mlăduţă.
Ne cruţă, Doamne, alţii nu ne cruţă!


Dar care, din noi trei, e mai bogată:
E mama mea, cu fată şi nepoată?
E fata mea, cu mamă şi bunică?
Ori eu, ce am şi mamă, am şi fiică,
Fiică fiind şi mamă totodată?!


Și-o țară am, nici mare și nici mică,
Nici prea săracă și nici prea bogată.
Și-o limbă moștenită, dar și dată.
O, floare roșă-galbenă-și-albastră,
Ce de noroc că limba mea maternă
E deopotrivă și a fetei mele
Cât și a țării noastre! Limba noastră.
Carolina ILICA


MIORIŢA
mi-e frunză işi zice ciobanul
coborând din roi de mioriţe
mie mi se face foame-n cântec
cu miros plăpând de ciobaniţe


mi-e stea işi rosteşte ciobanul
ca şi cum i-ar zice dragei mame
nechezând cuvintele chem toamna
şi o pipăi mi-e atât de foame


mi-e mie mai zice ciobanul
spânzurându-şi intre stele nedorinţa
eu citesc atent copilareşte
foamea-mi gadilă în talpă constiinta


între fluturi adormit ciobanul
zace nenăscut ca un cuvânt murdar
eu mănânc tăcut ca niciodată
prearostitele imagini din abecedar
Adrian LESENCIUC


LIMBA ROMÂNĂ
Limba noastră cea română
Este dulce și duioasă;
Este limba-n care mama
Mă chema să merg la masă.


Și în limba asta vie,
Când am început să cresc,
Am scris prima poezie
Și-am spus primul ”te iubesc!”.


Și cum timpul trece, roată,
Pe sub cetini și arțari,
Tot în limba cea curată
Ne-am făcut copiii mari.


Munții, Dunărea cu Delta,
Chiar și Marea când vuiește,
Dacă le asculți mai bine,
Cântă doina românește.


Limba noastră ne încântă
Și-o iubim cu tot firescu’
Fiindcă limba asta sfântă...
Ni l-a dat pe Eminescu!
București, 12.08.2015
Vorel MARTIN


ROȘU GALBEN ALBASTRU
mereu adorație
sau o zodie a vârfului
pentru că
roșul galbenul și albastrul
trăiesc între zăpezi înalte


limba română - timp sincer
sau vis incandescent
sau punct continuat
mai sus de sânge


Octavian MIHALCEA


RUGĂ DE SEARĂ
Templu de seară, limpede fântână,
prin care ne putem privi invers,
cum ne-am născut cu stelele în mână,
cum am rămas aici, în univers,


cum s-au topit păduri, coline, ape
şi cum atâtea neamuri au pierit,
când însuşi cerul ne plângea sub pleoape
cum nu ne-a fost genunchiul umilit...


Limbă română, zare înstelată,
în tine noi ne regăsim întregi –
harta din suflet n-a fost sfârtecată,
oricât au vrut-o împăraţi şi regi.


Ochiul tău pur sublimul nostru gându-i,
lamura ta-i ca rodul în amiezi –
cu flaut de vocale să ne mântui
de suferinţe mari şi de zăpezi...


Limbă română – ramură de pace
prin lacrimile soarelui imens,
cât grâu-n bărăgane se mai coace,
tu cu blândeţea ta să îl veghezi!


Eterna ta câmpie ne mai doare,
aşa cum ne-a durut în orice veac
istoria cu sânge şi sudoare,
nu în papuci de gală sau în frac...


Limbă română – cer de la Moldova,
apă la care-ngenunchem în rugi –
cu Eminescu limpezim noi slova,
pe lângă plopi albaştri când ne duci...


Fii tu lumina raiului de vară,
de-a pururi prin milenii să rămâi,
fii perna noastră simplă, de-cu-seară,
pe care-o punem lumii căpătâi !
1980
Eugeniu NISTOR


GRAIUL ROMÂNESC
Nemuritoare
Floare
E românescul grai
Ce crește-n ploi de soare
Pe un picior de plai.


Nemuritoare
Floare,
Care-și deschide-n vers
Petalele, să zboare
Cu ele-n univers
Luceafărul – o floare
De pe-un picior de plai,
La fel, nemuritoare
În românescul grai.


Și-nchipuind corole
În graiul strămoșesc,
Zidește-n noi Manole,
Minuni ce înfloresc
Mereu, în ploi de soare
Pe un picior de plai.


Nemuritoare
Floare
E românescul grai!
Lică PAVEL


DORUL DE LIMBA ROMÂNĂ
Fraţilor de neam şi sânge
Dorul vostru ne ajunge,
Şi fierbinte vă recheamă
Azi în România mamă!


La zi mare fraţi, surori
V-aşteptăm pe pod de flori
Să-nălţăm pod de lumină
Din inimă în inimă.


Că-n limba română-i cântul
Şi lacrima şi cuvântul,
Precum pruncul fără samă
Strigă româneşte mamă!


Doar Cotnarul mai dezleagă
Limba la o lume-ntreagă
Struguri-s curaţi şi buni
Picătură de străbuni.


Pe-a istoriei cărare
Nedreptatea ne-a fost mare
Ne-au călcat şi sfârtecat
Trupul Ţării noastre drag,


Când prin România Mare
Au făcut adânci hotare,
Au robit amar şi greu
Cernăuţi şi Chişinău.


Da-n Suceava la Cetate
Inima lui Ştefan bate,
Şi recheamă fraţi cu fraţi
Peste Prut, peste Carpaţi.


Fraţilor de neam şi sânge
Dorul de-acasă învinge;
Inimii nu-i pui hotare,
Ea iubeşte până moare!
Maria STURDZA-CLOPOTARU


AERUL PATRIEI
Mai dulce ca Limba
Pe care o vorbeşti
În cristelniţa vieţii
Este aerul patriei
Izvorât din lumina
De rădăcină a adâncului
Pe care ţi l-au lăsat străbunii
Să-l predai generaţiei
Care-ţi va piramida Timpul.
Victor Gh. STAN


LAUDĂ LIMBII ROMÂNE
M-am născut în lumina cuvintelor tale de dor,
M-am scăldat în bucuria cântecelor de leagăn
Pe care mama le învăţase de la mama sa
Şi aceasta de la o bunică de odinioară…
Nu ştiam, sora mea dragă, pe atunci
Că tu eşti liantul neamului nostru
Din generaţie în generaţie –
Şi că, odată însuşite cuvintele limbii române,
Pot să mă înţeleg cu oamenii din sat
Şi din alte localităţi, şi din toată ţara,
Ba chiar şi cu voievozii cei viteji ai istoriei!
Tu eşti livada înflorită a gândurilor mele,
Printre miresmele căreia
Mi s-au întrupat primele versuri –
Într-o carte de neuitat, pentru tine!
De aceea rostesc: – Slavă ţie, limbă română!
Tricolorul simţirii noastre fluturând
De pe culmea cea mai înaltă a Carpaţilor,
Spre ţinuturile îndepărtate, în timp şi-n spaţiu!
Tu eşti zborul strălucitor al privirilor noastre,
Alcătuit din cuvintele simţirii din totdeauna,
Speranţa noastră spre viitor, ca un lan aurit de spice
Foşnind toate la fel şi dăruite rodului!
De strajă îţi stau, ostaş al limbii române,
Îndrăgostit pe veci de frumuseţea ta !
Ion C. ŞTEFAN


MÂNDRIE
Multe stele
Se adună
Noaptea-n cer
Şi doar o lună.


Multe graiuri
Pe pământ
Şi doar unul
Este sfânt.


Eu sunt mândru
Că rostesc
Graiul dulce
Românesc.
Niculae TACHE
captcha reîncarcă imaginea

Categorii
Actualitate
Politic
Economic
Social
Optimal Antidrog
Actualitatea Europeana
Stiri interne
Justitie & Afaceri Interne
Externe
Apărare
Administratie
Prim plan
Reportaj
Accente
Sănătate
Opinii
Cultură, educaţie
Media, publicitate
Derapaje
Campanii sociale
Sport/Turism
Romania asa cum este
Dosare istorice
Divertisment
Filme
Filmulete haioase
Joburi
Romanii de pretutindeni
Student Press
Spoturi antidrog
Timp liber
Stiri ultima ora
Muntenegru – Temperaturi ridicate și risc incendii de vegetație (3 iulie 2019)
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Muntenegru că Institutul local de Hidromoteorologie și seismologie a prognozat temperaturi extreme pentru perioada următoare, pe fondul cărora s-ar putea produce incendii de vegetație.
Abonare Newsletter
Nume:
E-mail:

PRODUCTII VIDEO ALE COMPANIEI OPTIMAL MEDIA SOLUTION Tel. comanda: 0722344124, e-mail: redactie@optimalmedia.ro

Acasa Companie Editoriale Publicaţii Martor Ocular Redacţie Contact
Actualizat:Zilnic, ISSN 2069 – 0045
Continutul acestui site este proprietatea Optimal Media Solution.
Este interzisa republicarea sau redistribuirea continutului fara mentionarea sursei.