Relatii tot mai strânse între crima organizată şi medicamentele falsificate

Potrivit unui raport al Oficiului Naţiunilor Unite pentru droguri şi criminalitate (UNODC) de la Viena, industria, periculoasă şi mortală, a medicamentelor frauduloase  a devenit nu numai una dintre principalele preocupări sanitare în toată lumea, dar şi un domeniu în care criminalitatea organizată prosperă. Specialistii vorbesc despre castiguri estimate la 1,6 miliarde de dolari (numai pentru Asia şi Africa). Datorită riscurilor minime şi a randamentelor ridicate, entuziasmul grupărilor criminale implicate pare evident. Afectând la fel de bine zonele dezvoltate, cât şi regiunile pe cale de dezvoltare, producţia şi traficul acestor produse ilicite pun în pericol din ce în ce mai multe vieţi pretutindeni în lume şi, totodată, stimulează activităţile criminale.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază că 3 produse medicamentoase din 10 sunt false pe ansamblul pieţelor africane, asiatice şi latino-americane. Între 50 şi 60% din medicamentele antiinfecţioase testate în anumite regiuni ale Africii şi Asiei conţineau ingrediente active care depăşeau normele acceptabile. 

Această criminalitate nu este totuşi limitată la ţările în curs de dezvoltare. În pofida scăderii cazurilor de medicamente frauduloase depistate în ţările dezvoltate, în anul 2008, Uniunea vamală europeană a detectat peste 3200 de tentative de import de medicamente false, care au implicat aproape 9 milioane de articole.

Această preocupare crescândă privind medicamentele frauduloase şi expansiunea acestui gen de comerţ de către grupările criminale a fost evidenţiată cu ocazia reuniunii din luna aprilie 2011 a Comisiei ONU privind prevenirea criminalităţii şi justiţia penală. Reprezentanţii ţărilor care au participat la reuniune au cerut UNODC ca, în strânsă colaborare cu alte entităţi ale Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale cum ar fi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Organizaţia Mondială a Vămilor şi INTERPOL, să vină în ajutorul acestor ţări pentru a răspunde acestei ameninţări crescânde. Directorul general al UNODC, Iuri Fedotov, a cerut să fie acordată o atenţie crescândă acestei probleme : “Medicamentele frauduloase oferă grupărilor criminale organizate un produs de randament ridicat cu riscuri relativ scăzute, şi aceasta în detrimentul sănătăţii persoanelor credule. Aceste produse frauduloase ucid orbeşte: ele îi privează pe cei mai săraci de medicamente vitale şi sunt responsabile de nenumărate decese”.  

Dincolo de impactul direct asupra victimelor, medicamentele frauduloase pot, între altele, să alimenteze şi rezistenţa unor bacterii. Experţii în domeniul sănătăţii au avertizat că fiecare pacient victimă a unor medicamente frauduloase devine un vector de evoluţie  în interiorul căruia “supermicrobii” se pot dezvolta, ceea ce constituie o ameninţare mondială pentru sănătatea publică .

Odată cu mondializarea pieţelor ilicite şi cu libera circulaţie a mărfurilor peste frontiere, reţelele criminale organizate folosesc tot mai mult circuitele licite pentru a deplasa medicamente frauduloase şi pentru a le distribui în regiuni în care există un sistem juridic ineficient, cu slăbiciuni la nivelul cadrelor şi al reglementărilor juridice. În plus faţă de metodele tradiţionale de contrabandă, farmaciile ilicite folosesc serviciile Internetului şi transporturile poştale pentru a vinde medicamente frauduloase, ceea ce constituie o sfidare majoră pentru forţele de ordine la ora erei numerice.

Ioan Hurdubaie