Idea de a celebra sarbatoarea de Craciun pe 25 decembrie isi are originea in secolul al IV-lea. Romanii celebrau nasterea zeului lor Soare, Mithras, in jurul acestei perioade din an. Biserica catolica a dorit sa intre in competitie cu religia pagana, care era o amenintare pentru crestinism.
Astfel, ziua Mantuitorului Iisus, desi se crede ca ar fi fost primavara, oficial a urmat sa fie pe 25 decembrie, eclipsand astfel religia pagana si obiceiurile acestora.
In Europa lucrurile au decurs bine, insa in Statele Unite Craciunul a prins mai greu, fiind chiar interzis de lege in Massachusetts.
Vascul, simbol al prosperitatii
Druizii foloseau vascul pentru a sarbatorii sosirea iernii. Pe langa aceasta sarbatoare, acestia adunau planta verde si o foloseau pentru a-si decora locuintele. Ei credeau ca planta are proprietati vindecatoare, pentru o gama foarte larga de afectiuni, de la infertilitatea femeilor pana la indigestie cu otrava.
Pentru scandinavi, planta era un simbol al pacii si armoniei. Asociata cu vascul este zeita Frigga, patroana dragostei. Obiceiul de a te saruta sub o crenguta de vasc probabil a derivat din aceasta credinta ancestrala.
Poinsettia sau Steaua Craciunului
Floarea acestei plante este mica si de culoare galbena. In jurul sau, insa, se afla frunze mari de culoare rosie care adesea sunt confundate cu petalele Poinsettiei. Aceste plante sunt originale din Mexic si sunt numite dupa primul ambasador al Americii in Mexic, Joel Poinsett. El a adus aceste plante in America, in 1828, mexicanii din acel secol credeau ca aceasta planta simbolizeaza Steaua din Bethleem; astfel ea a fost asociata cu Craciunul.
Bradul de Craciun
Bradul isi are originea in Germania secolului al XVI-lea. Pentru poporul german, era o obisnuinta sa se decoreze copacii, atat cei din afara caselor, cat si cei din interiorul caselor. Se crede ca prima persoana care a decorat brazii cu lumanari a fost Martin Luther, un reformator Sarbatorile si obiceiurile populare sunt grupate in preajma solstitiului de irana (20 decemrbie-7 ianuarie); principalele sarbatori, Craciunul, Anul nou si Boboteaza, functionand de-a lungul vremii ca momente independente de inoire a timpului si a inceputului de an.
Pe langa calendarul oficial, romaniii mai folosesc si un calendar popular, creat de popor si transmis folcloric. Se deosebeste de cel bisericesc fiindca el indica timpul optim pentru arat si semanat, pentru petit si logodit, pentru mostenirea stramosilor sau aflarea ursitei.
Aceste sarbatori au loc pe parcursul unei zile sau mai multe, se tin pe zi ori seara, au data fixa ori mobila, fiind dedicate divinitatilor calendaristice, oamenilor, animalelor, pasarilor, plantelor, fenomenelor terestre si cosmice, fiind cunoscute si astazi.
Unele dintre ele au numele sfiintilor crestini, altele sunt pe cale sa fie asimilate, cum a fost Craciunul odata. Acest original panteon este alcatuit din divinitati mostenite de la substratul autohton, trac si greco-dac, cele imprumutate si asimilate de la greco-romani si popoarele orientale, dar si creatii mistice stramosesti si romanesti.
Iganatul
In zorii zilei de Ignat se taie porcul de Craciun. Inatoarea, reprezentare mitica a panteomului romanesc, pedepseste femeile care lucreaza in aceasta zi de sarbatoare. Animalul sacrificat in aceasta zi este substitut al zeului care moare si renaste, la solstitiul de iarna.
Colindatul
Reprezinta un compus din texte ceremoniale, formule magice, dansuri etc. “Steaua”, “Plugusorul” ori “Sorcova”, reprezinta echinoctiul de primavara, solstitiul de vara si echinctiul de toamna. Colindele transmit urari de sanatate si implinirea dorintelor in noul an.
Incepand cu noaptea de 23 spre 24, intalnim colindatori cu traista dupa ei si caciula pe urechi, colindand din casa in casa:
“Buna dimineata la Mos Ajun
Ne dati ori nu ne dati”
Iar daca cei din casa intarzie sa deschida usa ei continua cu:
“Am venit si noi odata
La un an cu sanatate
Si la anul sa venim
Sanatosi sa va gasim
Ne dati, ne dati,
Ori nu ne dati.”
Capra
Incepand cu Ignatul si terminand cu zilele de Craciun exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Acesta isi are originea in obiceiurile romanilor si a elenilor.
Oricum am intelege aceste tradiitii, fie ca le-am respecta intocmai sau nu, sarbatoarea Craciunului simbolizeaza compasiunea fata de semeni, o perioada de fericire, bucate alese; aceasta sarbatoare se tine pe tot globul, indiferent de rasa sau tara, pentru ca sarbatoarea mai reprezinta si un moment in care oamenii uita de toate aceste detalii. (Surse: Traditii.ro si leonardo.snspa.ro)
Potrivit realitatea.net, in MAI ar urma sa se infiinteze un nou post de secretar de stat pentru relatia cu Parlamentul. Numele care se vehiculeaza pentru aceasta functie este cel al lui Şerban Nicolae, care a mai detinut o functie similara in perioada 2009, in timpul guvernarii PDL-PSD. Nicolae este un apropiat al fostului presedinte Ion...
RSS FEED
