Veniturile şi condiţiile de viaţă în Uniunea Europeană

În Uniunea Europeana, 116 milioane de persoane erau ameninţate în anul 2008 de sărăcie sau de excluziune socială.

Câte persoane sărace sunt în UE ? Se măresc inegalităţile ? O slujbă permite să scapi de sărăcie ? Aceste întrebări şi multe altele privind sărăcia şi excluziunea socială, precum şi locuinţele, sănătatea şi educaţia sunt analizate într-o nouă publicaţie « Venituri şi condiţii de viaţă în Europa » editată recent de Eurostat, Oficiul statistic al Uniunii Europene.

Publicaţia se bazează pe datele unei anchete efectuate de Uniunea Europeană şi a fost difuzată cu ocazia Conferinţei de încheiere a Anului european contra sărăciei şi excluziunii sociale, care se va ţine la Bruxelles între 16 şi 17 decembrie 2010.

Aşa cum şi preşedintele Barroso al Comisiei Europene menţionează în prefaţa la această publicaţie « Unul dintre obiectivele majore ale Strategiei Europa 2020 pentru locuri de muncă şi creştere este promovarea integrării sociale, în mod special prin reducerea sărăciei, ca urmare a reducerii numărului de persoane ameninţate de sărăcie şi excluse de la o participare plenară la muncă şi la societate. Această publicaţie face parte integrală din această agendă politică ».

Un obiectiv cheie al strategiei Europa 2020 este reducerea la cel puţin 20 milioane a numărului persoanelor confruntate cu riscul de sărăcie sau de excluziune socială în Uniunea Europeană a celor 27. Progresele realizate în direcţia acestei ţinte sunt măsurate prin utilizarea unei combinaţii de trei indicatori : numărul persoanelor cu risc de sărăcie, numărul persoanelor în situaţie de privaţiuni materiale grave şi, în fine, numărul persoanelor care trăiesc în cupluri cu o foarte slabă intensitate a muncii. În anul 2008, un număr de 116 milioane de persoane din UE 27 erau afectate de cel puţin una din aceste trei forme de excluziune socială.

81 milioane de persoane cu risc de sărăcie în UE 27

Referitor la sărăcia financiară, în 2008 erau în UE 27 un număr de 81 milioane de persoane (respectiv 17% din populaţie) cu risc de sărăcie, după ce au fost luate în calcul transferurile sociale, ceea ce semnifică faptul că venitul lor disponibil se situa sub pragul naţional de risc de sărăcie. Letonia (26%), România (23%) şi Bulgaria (21%) aveau cele mai ridicate rate de risc de sărăcie, iar Republica Cehă (9%), Olanda şi Slovacia (11% fiecare) ratele cele mai scăzute.

42 milioane de persoane în situaţie de privaţiuni materiale grave

În Uniunea Europeană a celor 27, un număr de 42 milioane de persoane (respectiv 8% din totalul populaţiei) era în situaţia unor privaţiuni materiale grave, ceea ce semnifică faptul că lipsa de resurse le limita condiţiile lor de viaţă, astfel încât nu erau în măsură să-şi achite facturile, să-şi încălzească cum trebuie locuinţele, să-şi cumpere un autoturism sau un telefon etc. Procentajele persoanelor în situaţie de privaţiuni materiale grave variază de o manieră semnificativă între statele membre, cele mai ridicate situându-se în Bulgaria (41%) şi în România (33%), iar cele mai scăzute în Luxemburg, în Suedia, Olanda, Danemarca şi Spania (sub 3% fiecare).

34 milioane de persoane trăiesc în menaje cu o slabă intensitate a muncii

Referitor la acest indicator, este de remarcat faptul că 34 milioane de persoane (ceea ce reprezintă 9% din populaţia cuprinsă între 0 şi 59 ani) trăia în UE 27 în menaje în care adulţii utilizau sub 20% din potenţialul lor total de muncă în cursul anului anterior. Cele mai mari proporţii de persoane care trăiesc în menaje cu o intensitate foarte scăzută de muncă se aflau în Irlanda (14%), Ungaria, Belgia şi Germania (12%), iar cele mai scăzute în Cipru (4%), precum şi în Luxemburg, Letonia, Lituania, Slovacia, Estonia şi Suedia (5% fiecare).

7 milioane de persoane corespund tuturor celor trei criterii

Conform studiului realizat de Eurostat, în anul 2008, în UE 27, un număr de 116 milioane de persoane, respectiv arpoape un sfert din populaţia acesteia, erau afectate de cel puţin una din aceste trei forme de excluziune socială. Printre statele membre Bulgaria (45% din populaţie), România (44%), Letonia (34%) şi Polonia (31%) numărau proporţiile cele mai ridicate, în timp ce Olanda, Suedia, Republica Cehă (cu 15% fiecare), Luxemburgul şi Danemarca (16% fiecare) le aveau pe cele mai scăzute.

Pe de altă parte, un număr de 7 milioane de persoane din UE 27 (respectiv 1,4% din totalul populaţiei) îndeplinea în 2008 toate cele trei criterii. Cele mai mari proporţii se înregistrau în Bulgaria (4%) şi în Ungaria (3%), iar cele mai scăzute în Luxemburi, Suedia, Danemarca, Spania şi Olanda (cel puţin 0,5% fiecare).

Ioan Hurdubaie