Lecturi/ “Dicţionar de anagrame”, autor Simona Bozintan

Simona Bozintan ne ofera spre studiu volumul sau “Dicţionar de anagrame”, 224 pagini, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2005, preţ 20 lei. Dicţionarul se adresează tuturor anagramiştilor şi iubitorilor de jocuri enigmistice şi SCRABBLE, compunători şi dezlegători; cuprinde aproximativ 19.000 de cuvinte cu toate anagramele, nume şi prenume româneşti şi greco-latine, denumiri geografice, câteva anagrame compuse şi palindromuri toate aranjate în ordine alfabetică.

In prefata dictionarului, clujeanca Simona Bozintan ne face cadou un scurt istoric al anagramei pe care va invitam sa il cititi integral.

Persoanele interesate de volum pot face comenzi la adresa de mail monel67@yahoo.com trimiţând numele şi adresa completă.

Optimal Media

Scurt istoric al anagramei

Poetul grec Lycophron (sec.IV - III î.e.n.) este considerat de unii istorici ca fiind părintele anagramei. Cuvântul anagramă este format din două cuvinte greceşti: ana = în altă ordine şi gramma = literă. Anagrama este orice cuvânt nou, diferit ca sens, care se obţine prin schimbarea ordinii literelor unui alt cuvânt sau a unei fraze, iar procedeul se numeşte anagramare; cuvântul care a suferit această transformare devine anagramat.

Când în noul cuvânt format prin anagramare există mai mult de două litere care se succed identic ca în cuvântul de bază, rezultă o anagramă imperfectă. De exemplu, cuvântul APOLITIC are două anagrame corecte COPILIŢĂ şi PICOLIŢĂ, dar şi una imperfectă POLITICĂ.

Există, de asemenea, anagrama-palindrom, cel mai vechi careu datând din sec.I e.n., descoperit abia în anul 1532 în vechiul oraş Pompei care cuprinde cuvintele: SATOR, AREPO, TENET, OPERA, ROTAS şi al cărui mister nu a fost descoperit încă. Un alt exemplu de anagramă-palindrom este ADENOM ~ MONEDĂ. Palindromul este grupul de cuvinte sau cuvântul care poate fi citit şi de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga fără a-şi schimba sensul, ca de exemplu CAZAC, CAPAC, ETATE etc. În cazul jocurilor distractive este acceptată şi varianta în care cuvântul citit invers îşi schimbă sensul, ca în exemplul deja amintit: ADENOM ~ MONEDĂ.

Anagrama compusă este o formă specială de anagramare – atunci când dintr-un cuvânt mai lung se pot obţine două sau trei cuvinte mai scurte sau chiar o propoziţie având acelaşi număr de litere: IDOLATRIE ~ TREI LA DOI; BUCUREŞTI ~ TURE CU BIS etc., aşa cum se poate anagrama o propoziţie sau frază, rezultând noi cuvinte, propoziţii sau fraze, cu sens diferit sau apropiat de cel original, ca de exemplu:

Alfabetul este un izvor al omenirii (Victor Hugo) ~ Vorbele lumii, fireşti, au rezonanţă (S. B.);

Pentru a supravieţui ai nevoie de idei noi (Shirley Conran) ~ Invidioşii nu au putere de a venera poeţii (S. B.);

Pasiunea învinge toate piedicile (proverb arab) ~ În pagini ai cuvinte alese, de poeţi (S. B.).

În antichitate anagrama era un mijloc de interpretare a viselor. I se atribuiau semnificaţii mistice şi era folosită în profeţii. Alţi istorici consideră că Pitagora ar fi părintele anagramei, care împreună cu discipolii săi dădeau acesteia interpretări filosofice.

În Evul Mediu, în Franţa, moda anagramei a fost introdusă de poetul Jean Dinemandi, care a devenit „anagramist” al curţii pe timpul domniei lui Carol al IX-lea.

Printre personalităţile publice ale vremii care au fost atrase de anagrame ii amintim pe scriitorul francez François Rablais, pe marele fizician şi astronom italian Galileo Galilei, iar în Germania pe G. Fröben, care a publicat „Arta de a face anagrame”.

Lumea modernă a continuat pasiunea pentru anagrame, printre împătimiţi fiind regele Ludovic al XIV-lea cel Mare al Franţei, poetul francez Pierre de Saint Louis, considerat cel mai mare alcătuitor de anagrame din vremea lui şi nu mai puţin cunoscuţii Voltaire sau Balzac.

Printre autorii români care şi-au publicat lucrările folosind ca pseudonim anagrama numelui, îi amintim pe Ion Budai Deleanu – Leon Dianeu, George Coşbuc – C. Boşcu şi Octavian Goga – Nic. Otavă.

Ca orice împătimit al anagramei, nu puteam să nu încerc şi eu să-mi anagramez numele şi iată ce-a ieşit: Simona Doina Bozintan – „O anonimă din zona T bis” şi „N-am doi bostani în zonă”. Consider ca fiind reuşită anagrama lui George Pruteanu ~ „O, e un get ager, pur”.

În cuprinsul acestui dicţionar anagramiştii şi împătimiţii de jocuri enigmistice ori SCRABBLE, compunători şi dezlegători, vor descoperi aproximativ 19.000 de cuvinte, nume şi prenume româneşti şi greco-latine, denumiri geografice, câteva anagrame compuse şi palindromuri, toate ordonate alfabetic.

Cuvintele din dicţionar care apar scrise spre interior reprezintă formele cuvântului de bază: masculin sau feminin, cu pluralul aferent. Toate anagramele au fost realizate „cu creionul pe hârtie”, fără a apela calculatorul, ele urmând, ÎN TOTALITATE, șirul cuvintelor din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția 1998.

Simona Bozintan