Optimal Media
Schimb de experienţă între bibliotecarii din Basarabia şi cei din România  |   Stimulente financiare pentru elevii care au obținut media generală 10 la examenele naționale din acest an  |   Festivalul Internaţional Cerbul de Aur va avea loc în perioada 29 august – 2 septembrie a.c., în Piaţa Sfatului din Braşov  |   Realizatori din România la Festivalul Internaţional al Filmelor de Animaţie „ANIMATOR” de la Poznań  |   Osânda cărților, spectacol dedicat Centenarului Marii Uniri la Penitenciarul Rahova  |  
  Dosare istorice
07.05.2014

Cu Constantin Brâncoveanu prin Vlaşca, de Laurenţiu-Ştefan Szemkovics



La Arhivele Naţionale Istorice Centrale din Bucureşti, în fondul „Mitropolia Ţării Româneşti” (CXI/8), se află, printre altele, un document emis la 1688 (7197) noiembrie 12, prin care Constantin Basarab voievod, domnul Ţării Româneşti, întăreşte Mitropoliei din Târgovişte stăpânirea asupra satelor Futoaia şi Cursusul, din judeţul Vlaşca. Documentul este scris cu cerneală neagră, în limbile slavonă, greacă şi română cu caractere chirilice, are invocaţia simbolică [1] şi litera iniţială ornate cu motive florale, iar câteva litere şi monograma [2] domnească cu chinovar [3]. În partea inferioară a documentului, semnătura domnului este înscrisă într-un dreptunghi cu bordură subţire, dispus pe monogramă, în partea stângă.


Actul este validat cu un sigiliu [4] timbrat mobil [5], rotund (52 mm), cusut de foiţa de hârtie romboidală, cu aţă roşie. În emblemă, în scut oval, puţin aplatizat în partea de sus, două personaje încoronate, redate în întregime şi din faţă, flancând un arbore, mărginit, în dreptul trunchiului, de slovo-cifrele ZP-YZ (7197), pe vârful căruia stă acvila [6] cruciată, însoţită, la dreapta de soare figurat cu şaisprezece raze, la stânga de crai nou. Scutul, timbrat [7] de o coroană [8] închisă, terminată cu un glob crucifer [9], de la care pornesc lambrechini [10] sub formă de fâşii, are pe flancuri motive baroce şi tenanţi [11] două personaje care stau cu spatele lipit de el (scut), redate din profil, privind spre marginile sigiliului. În exergă [12], între un cerc liniar la interior şi o ghirlandă rotundă la exterior, legenda în limba slavonă: † IO COSTANDIN 1 BASARAB 1 VOEVOD1 B(O)JIIU M(I)L(OS)TIIU G(OSPO)D(A)R ZEMLI UGR(O)VL(A)HII2 († IO CONSTANTIN BASARAB VOIEVOD, DIN MILA LUI DUMNEZEU DOMN AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI).[13]


† Milostïiu Bojïiu, Io Costandin Băsarab voevod i gospodar vsei zemle Ungrovlahïiscoe [14]. Davat gospodstva mi sïe povealenïe gospodstva mi[15] Svintïi şi Dumnezeeştïi Mitropolïi de oraşul den Târgovişte, unde iaste hramul Cinstita Înnălţare a Domnului şi Dumnezeului nostru lui Isus Hristos şi preasfinţitului părintelui nostru chir Theodosïe mitropolitul [16], ca să fïe Sfintïi Mitropolïi satul Futoaia şi satul Cursusul ot sud Vlaşca cu toate hotarăle, şi cu toţi rumânii, şi cu tot venitul, den câmpu, den pădure, den baltă şi den dealul cu vïile, de pretutindinilia, veri cât să va aleage de hotar până în hotar, pre hotarăle ceale bătrâne şi pre seamne, pentru că aceaste doao sate, care scrïu mai sus, suntu date şi adaose de pomeană la Sfânta Mitropolïe de răposatul banul Preda cel Bătrân [17] ca să fïe Sfintïi Mitropolïi de întărire şi răposaţilor ctitori veacinică pomenire. Şi tot li-au ţinut Sfânta Mitropolïe cu bună pace. Iar de la o samă de vriame încoace, fostu s-au sculat călugărïi de la Mănăstiria Mislïi de au împresurat o samă de moşïe dentr-aciaste doao sate de la Futoaia şi de la Cursus, zicându că ţine de moşïa satului Greaca care iaste al Mănăstirïi Mislïi. Într-aceaia Sfinţïa sa, Preasfinţitul părintele nostru, chir Theodosïe mitropolitul, adeverindu cum că au înpresurat călugărïi de la Mănăstiria Mislïi ocina Sfintïi Mitropolïi dentr-aciaste doao sate care scrïu mai sus, n-au putut îngădui, ce au mersu la răposatul unchiul domnïi meale Io Şerban voievod [18] de au luat de-naintea domnïi lui 6 boiari adevărători pre răvaşe domneşti, ca să adevereaze pentru înpresuraria aceştïi moşïi, fïind şi om domnescu, ispravnic Bratul vtori portar, de au strânsu pre acei 6 boiari, pre toţi deplin acolo la aceale moşïi. Şi aşa au fost adevărat cum că au fost înpresurat călugărïi de la Mislia moşïa Sfintïi Mitropolïi. Iar egumenul şi cu călugărïi de la Mislea, ei nu s-au suferit, nici au lăsat, precum au fost adevărat acei 6 boiari, ce s-au sculat de au mersu al doilea rându la răposatul unchiul domnïi meale, Io Şerban voevod, de au făcut jalbă, zicând că nu au umblat acei 6 boiari bine şi pre direptate, ce li-au făcut strâmbătate şi li-au luat moşïa fără de lucru. Deci şi unchiul domnïi meale după jalba lor fostu l-au dat la mijlocul lor 12 boiari adevăritori şi hotarnici pre răvaşe domneşti. Însă boiarïi anume în locul lui Neagoe ot Lomoteşti, Albul nepotul său de acolo i Staico căpitan ot tam i Lente stolnicul ot (…) [19] şi în locul lui Nistor ot (…) [20] Bratul aprodul ot Berciugul i Stan logofăt ot (…) [21] i Anghel fratele Drosului ot Zănoaga i Duine logofăt ot tam şi în locul Stanciului Bulucïi Udrea paharnic Năsturel ot Fïerăştii i Tudor rumânul ot Prundu i Fina ot Slobozïia, Radului vornicul i Bercia ot Curmătură. Şi au trimis den divan şi pre credinciosul boiarenul domnïi meale Alexandru vel clucer şi pre sluga domnïi meale Bratul vtori portar al doilea rându, de au strânsu pre aceşti 12 boiari pre toţi deplin şi au cetit cărţile şi hrisoavele şi ale Sfintïi Mitropolïi şi ale Mănăstirïi Mislïi şi n-au mărturisit nici în hrisoavele Mitropolïi, nici în hrisoavele Mănăstirïi Mislïi seamnele moşïilor de hotărnicie. Deci, acei 12 boiari s-au sculat cu toţïi înpreună de au mersu la capul moşïilor despre Argeş fïindu şi şi vecini den prejurul şi au mersu pre hotarul moşïi …[22]jos pre baltă până în Valea Zboiului la Puţul Haiducului. Deci, de acolo s-au aflat moşïa Futoii şi a Cursusului în


resurată de călugărïi de la Mislea. Într-aceaia, aceşti 12 boiari au căutat precum vin moşïile de la Argeş spre baltă şi cum au venit moşïa Futoii şi a Cursusului până în baltă în lacul stânjeni 780. De acolo au mersu asupra bălţïi drept la vale, făcându seamne şi au pus pïetri după obiceai. O pïatră în Valia Zboiului, la Puţul Haiducului, a doua pïatră aproape de malul Zboiului, lângă Ulmuluți, a treia pïatră în capul tufelor celor roşii de sus, a patra pïatră în câmpu la stâlpul lui Prodan, a cincea pïatră în deal, în drumul cel mare, în capul vïei Jupei căpitan, a şasea pïatră în vale, în vïi, lângă baltă, în calia Mantei postelnic.


Aşa au adevărat şi au aşezat aceşti 12 boiari denpreună cu boiarinul domnïi miale Alexandru vel  clucer. Precum am văzut domnïa mea şi cartea acestor boiari de tocmeală şi de aşăzământ cum scrïe mai sus şi amândoao răvaşele domneşti la Sfinţïa sa, Preasvinţitul părintele nostru chir Theodosïe mitropolitul. Derept aceaia şi domnïa mea încă am dat şi am întărit cu această carte a domnïi meale ca să fïe Sfintïi şi Dumnezeeştïi Mitropolïi satul Futoaia şi satul Cursusul cu toate hotarăle, precum s-au înpïetrit şi s-au pus seamne, şi cu rumânii şi cu tot venitul de preste tot hotarul, den hotar până în hotar, pre hotarăle ceale bătrâne şi pre seamne moşïi ohabnice şi stătătoare în veci, pentru că au rămas egumenul şi cu toţi călugărïi de la Mănăstiria Mislïi de leage şi de judecată. Mai multă treabă cu moşïa Sfintïi Mitropolïi să n-aibă. Seje i cvedetelïe postavleaem gospodstva mi [23]: Vintilă vel banul Craiovei i Ghinia vel dvornic i (…) [24] vel logofăt i Iordache vel spătar i Cristea vel vistier i Alexandru Caramanlăul vel postelnic i Dïincul vel stolnic i Șerban vel comis i Bunia vel logofăt i Agoran logofăt Olnescul na pisah du București noembrie dni 12 văleat 7197.


† Ïo Costandin voevod, Bojïiu milostïiu gospodin [25]


Ïo Costandin voevod






[1] Invocaţie simbolică = 1. Figură cu aspect cruciform sau o monogramă redând prescurtat numele Isus, evocând protecţia divină pentru conţinutul actului pe suportul căruia este gravată; 2. Element al intitulaţiei suveranilor în formă de cruce realizată simplu sau ornamentată cu diferite elemente geometrice ori florale, exprimând faptul că numitul conducător deţine puterea prin voinţa divină. Invocaţia simbolică este plasată, de obicei, la începutul actului ori legendei sigilare, sau precede semnăturile martorilor; Dicţionar al ştiinţelor speciale ale istoriei. Arhivistică, cronologie, diplomatică, genea­logie, heraldică, paleografie, sigilografie, colectiv de autori, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 143.




[2] Monogramă = figură formată din litere dispuse într-un anume mod, deseori folosindu-se diferite metode de prescurtări, suprapunere, ligatură, trunchiere, contracţie; în general sunt astfel reprezentate numele suveranilor, cuvinte sau formule cu o anumită semnificaţie juridică. Monograma, cuprinzând numele şi titlurile suveranilor, devenită un semn distinctiv al unor acte emise în cancelariile lor, a avut rol de mijloc de validare; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 170.




[3] Chinovar = substanţă roşie, obţinută din plante sau sulfură de mercur, utilizată la scrierea (mai ales a literei iniţiale majuscule, ornamente şi miniaturi) şi sigilarea actelor. Fiind culoarea care exprimă suveranitatea, măreţia, a fost intens folosită la validarea actelor domneşti; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 69.




[4] Sigiliul este amprenta rămasă pe suportul documentului (în ceară, hârtie, soluţie de aur, tuş sau fum) în urma aplicării matricei sigilare ce poartă o emblemă şi un text menit a individualiza posesorul; sigiliul este principalul mijloc de garantare a secretului şi de asigurare a autenticităţii actului; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 213-218.




[5] Sigiliul timbrat mobil = sigiliul confecţionat prin plasarea, deasupra cerii calde, a unei foiţe-timbru peste care se aplică matricea sigilară; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 213.




[6] Acvila = pasăre heraldică de prim rang (cea mai intens folosită). Simbolizează curaj, hotărâre, zbor spre înălţimi. Conform cerinţelor artei heraldice, acvila trebuie reprezentată văzută din faţă, cu capul spre dreapta şi aripile deschise. Este elementul central al stemei heraldice a Ţării Româneşti. Figurează şi în stema Transilvaniei; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 17; stăpâna tunetului şi a trăsnetului, căci loviturile date cu ghearele sunt precum fulgerele, iar asupra prăzii se năpusteşte ca trăsnetul; simbol al regelui solitar şi necruţător; în tradiţia populară este simbol al focului, al incendiului şi al devastării; purtător al luminii; reprezintă persoana şi puterea regelui, dar şi capitala şi imperiul acestuia; Jean-Paul Clébert, Bestiar fabulos. Dicţionar de simboluri animaliere, Editura Artemis-Cavallioti, Bucureşti, 1995, p. 334-340.




[7] Timbrat = termen care indică poziţia unei mobile faţă de scut. Este propriu coifului cu cimier şi lambrechini; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 230.




[8] Coroană = simbol al perfecţiunii; simbolizează o demnitate, o domnie, accesul la un rang şi la nişte forţe superioare. Simbol al victoriei, este un mod de a răsplăti o faptă deosebită sau merite excepţionale. Coroana este un ornament al scutului care simbolizează demnitate, rang nobiliar, suveranitate. După formă, întâlnim coroane închise şi coroane deschise; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 90; Jean Chévalier, Alain Ghéerbrant, Dicţionar de simboluri. Mituri, vise, obi­ceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, Editura Artemis, Bucureşti, I, p. 371-375.




[9] Glob crucifer = sferă suprapusă de o cruce care se găseşte în vârful coroanelor închise, în mâna unor personaje sau deasupra unor scuturi; este însemn al puterii suverane, atribut al suveranităţii. În heraldica românească globul crucifer este întâlnit în stemele Ţării Româneşti, în armele Moldovei şi în armeriile statului român; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 127.




[10] Lambrechini = ornament exterior al scutului înfăţişat ca nişte fâşii din stofă sau vrejuri vegetale care cad din vârful scutului pe laturile acestuia. Lambrechinii au fost reprezentaţi, din punct de vedere al formei, în funcţie de stilul artistic dominant (gotic, renaştere, baroc, rococo, etc.). Ei amintesc acoperământul coifului sfâşiat în lupte. În mod obişnuit, lambrechinii sunt înfăţişaţi, din punct de vedere cromatic, prin atribuirea smaltului principal al scutului părţilor exterioare, iar metalului sau a culorii celei mai însemnate mobile din scut, celor interioare; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 152.




[11] Tenant = element exterior al scutului, personaj uman care sprijină scutul; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 229.




[12] Exergă = spaţiul de la marginea câmpului sigilar, de obicei cuprins între două sau mai multe cercuri (ce pot fi liniare, şnurate, perlate, etc.), în care se gravează textul legendei; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 111.




[13] P. V. Năsturel, Stema României. Studiu critic din punct de vedere heraldic cu numeroase figuri în text, Bucureşti, Tipografia «Voinţa Naţională», 1892, p. 119, fig. 38; Maria Dogaru, Sigiliile mărturii ale trecutului istoric. Album sigilografic, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 75, fig. 53 a, b; Ileana Căzan, Imaginar şi simbol în heraldica medievală, Silex, Bucureşti, 1996, pl. IV, 1; Laurenţiu-Ştefan Szemkovics, Maria Dogaru, Tezaur sfragistic românesc. I. Sigiliile emise de cancelaria domnească a Ţării Româneşti (1390-1856) – Trésor sfragistique roumain. I. Les sceaux emis par la chancellerie princière de la Valachie (1390-1856), Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2006, p. 132 şi p. 179, fig. 186.




[14] Din mila lui Dumnezeu, Io Costantin Basarab voievod şi domn a toată Ţara Românească.




[15] Dă domnia mea această poruncă a domniei mele.




[16] Fiu de ţărani din judeţul Argeş, născut în anul 1620, a fost ales mitropolit al Ţării Româneşti în anul 1668; a fost scos din această funcţie de către domnitorul Grigore Ghica (1672-1673) şi reinstalat în locul său de către Şerban Cantacuzino; a decedat la 27 ianuarie 1708 şi a fost înmormântatlângă altarul Catedralei mitropolitane din Bucureşti.




[17] La 14 iulie 1615 domnitorul Ţării Româneşti Radu Mihnea (1611-1616) a întărit mitropoliei din Târgovişte, printre altele, şi „satul Futoaia şi Cur Sus, de moştenire ale lui Preda banul cel bătrân, îngropat la mitropolie” (Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, Catalogul Documentelor Ţării Româneşti, vol II, 1601-1620, Bucureşti, 1974, doc. nr. 702); Futoaia, o localitate situată în zona Greaca-Hotarele, dipărută astăzi.




[18] Domn al Ţării Româneşti între 1678-1688; mama lui Constantin Brâncoveanu, Stanca, a fost sora lui Şerban Vodă Cantacuzino




[19] Loc alb.




[20] Ibidem.




[21] Ibidem.




[22] Litere ilizibile.




[23] Iată şi martori punem domnia mea.




[24] Loc alb.




[25] Io Constantin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.




 

captcha reîncarcă imaginea

Categorii
Actualitate
Politic
Economic
Social
Optimal Antidrog
Actualitatea Europeana
Stiri interne
Justitie & Afaceri Interne
Externe
Apărare
Administratie
Prim plan
Reportaj
Accente
Sănătate
Opinii
Cultură, educaţie
Media, publicitate
Derapaje
Campanii sociale
Sport/Turism
Romania asa cum este
Dosare istorice
Divertisment
Filme
Filmulete haioase
Joburi
Romanii de pretutindeni
Student Press
Spoturi antidrog
Timp liber
Stiri ultima ora
Activitatea Lecturile Regatul Cuvintelor de la Biblioteca Națională din ziua de 27 iunie, ora 18.00, este dedicată concursuluiTinere Condeie.
Activitatea ”Lecturile Regatul Cuvintelor” de la Biblioteca Națională din ziua de 27 iunie, ora 18.00, este dedicată celui mai longeviv concurs de creație literară pentru elevi - Tinere Condeie. Sunt invitați să citească din opera lor laureații din toate timpurile ai concursului, participanții la cenaclul...
Abonare Newsletter
Nume:
E-mail:

PRODUCTII VIDEO ALE COMPANIEI OPTIMAL MEDIA SOLUTION Tel. comanda: 0722344124, e-mail: redactie@optimalmedia.ro

Acasa Companie Editoriale Publicaţii Martor Ocular Redacţie Contact
Actualizat:Zilnic, ISSN 2069 – 0045
Continutul acestui site este proprietatea Optimal Media Solution.
Este interzisa republicarea sau redistribuirea continutului fara mentionarea sursei.