Optimal Media
Schimb de experienţă între bibliotecarii din Basarabia şi cei din România  |   Stimulente financiare pentru elevii care au obținut media generală 10 la examenele naționale din acest an  |   Festivalul Internaţional Cerbul de Aur va avea loc în perioada 29 august – 2 septembrie a.c., în Piaţa Sfatului din Braşov  |   Realizatori din România la Festivalul Internaţional al Filmelor de Animaţie „ANIMATOR” de la Poznań  |   Osânda cărților, spectacol dedicat Centenarului Marii Uniri la Penitenciarul Rahova  |  
  Dosare istorice
23.03.2014

MATRICE SIGILARE APARȚINÂND POLIȚIEI ORAȘULUI GIURGIU (1859-1872), de Dr. Laurențiu-Ștefan Szemkovics (I)

La Arhivele Naţionale Centrale din Bucureşti, în colecţia de matrice sigilare1, se află câteva piese care au aparținut, în perioada 1859-1872, Poliției orașului Giurgiu. Aceste matrice, care imprimau sigiliul2 pe documente, au forma rotundă3, sunt confecţionate din alamă, sunt gravate în excizie4 și le vom analiza, în bună măsură, cu ajutorul sigilografiei5 și heraldicii6. În câmpul sigilar7 al acestor vestigii se disting:


A. Stema unită a Principatelor Române, reunind stemele heraldice ale Moldovei și Țării Românești, apare în câmpul piesei de mai jos:


I. Matrice sigilară rotundă (38 mm), din alamă, gravată în excizie, având în emblemă capul de bour8 şi acvila cruciată9, încoronată, redată din faţă, cu aripile deschise, zborul în jos, capul întors spre aripa dreaptă, ţinând în gheara dreaptă iataganul, în stânga sceptrul10; dedesubt este gravat anul 1859. În exergă11, mărginită de un cerc liniar la exterior, legenda: PRINCIPATELE UNITE POLIŢIA ORASHULUI GIURGIU.12



B. Stema României din 186713, pe care o redăm mai jos așa cum a fost descrisă în legea de la acea vreme, apare, cu mici modificări, în câmpul sigilar a două piese.


Art. 1. Armele României se fixează după cum urmează:


Art. 2. Scutul are forma unui pătrat lung. Partea interioară rotunjită la ambele unghiuri şi terminată la mijlocul bazei printr-un vârf. Scutul se împarte în 4 secţiuni, prin două linii încrucişate în mijloc. În secţiunea din dreapta de sus, pe albastru, în cea din stânga de jos, pe galben, figurează aquila română cu capul spre aripa stângă şi cu o cruce de aur în gură, simbolul Ţării Româneşti.


În secţiunea din stânga de sus, pe albastru, şi în cea din dreapta în jos, pe roşu, figurează capul de bour cu o stea între coarne, simbolul Moldovei. În ambele secţiuni superioare ale scutului, în stânga şi în dreapta liniei despărţitoare, figurează soarele şi luna. Pe scut va fi coroana regală.


Art. 3. În mijlocul scutului României figurează scutul M. S. Domnitorului, scartelat, având secţiunea de sus din dreapta şi cea de jos din stânga în alb (argint), iar cea din stânga de sus şi cea din dreapta de jos în negru. Scutul are drept suporţi în stânga un leu, iar în dreapta o femeie în costumul femeilor dace, care ţine în mâna stângă arma Dacilor, numită arpi.


Art. 4. Pe suport este aşezată o eşarpă albastră pe care este scrisă deviza familiei Hohenzollern: „Nihil sine Deo”.


Art. 5. Pavilionul este de culoare roşie (pourpre), căptuşit cu hermină, având deasupra coroana regală.


II. Matrice sigilară rotundă (41 mm), din alamă, gravată în excizie, având în emblemă un scut francez modern14, dreptunghiular, cu talpa în acoladă, scartelat, încărcat în cartierul 1, pe albastru15, cu acvila cruciată, redată din faţă, cu capul conturnat16, cu aripile17 deschise şi orientate în jos, flancată18 în partea stângă superioară de soare19, în 2, pe albastru, cu capul de bour cu stea20 între coarne21, flancat în partea dreaptă superioară de semilună22, în 3, pe roşu23, cu capul de bour cu stea între coarne, în 4, pe aur24, cu acvila cruciată, redată din faţă, cu capul conturnat, cu aripile deschise şi orientate în jos. Peste tot, armele familiei de Hohenzollern: scut polonez, dreptunghiular, cu marginea superioară și cea inferioară în acolade orientate cu vârful în sus, respectiv, în jos, sfertuit, având în cartierele 1 şi 4 argint25, în 2 şi 3 negru26. Scutul mare, așezat cu vârful pe două arabescuri27, timbrat de o coroană închisă, fără tocă, compusă dintr-un cerc împodobit cu pietre preţioase, surmontat de opt cruciuliţe (dintre care cinci sunt vizibile), intercalate de perle28, din vârful cărora pornesc opt arce ornate cu perle care se reunesc în partea de sus şi se termină printr-un glob crucifer29, cu cruce labată30 (cu braţele de formă concavă), are ca tenanţi: la dextra o femeie dacă redată din faţă, cu capul întors spre stânga şi privind la coroana care timbrează scutul, stând pe un arabesc, purtând veşminte lungi, ţinând în mâna dreaptă sica aşezată în pal, cu mâna stângă pe marginea de sus a scutului, iar la senestra un leopard lionat31, stând cu piciorul stâng posterior pe un arabesc, cu cel drept sprijină partea de jos a scutului, ţinând cu laba stângă anterioară scutul de flancul stâng, pătrunzând în dreptul liniei orizontale despărţitoare, iar pe cea dreaptă o ţine pe marginea de sus a scutului. Sub scut, deviza32 „ NIHIL SINE DEO”33 (NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU). Întreaga compoziţie este inclusă sub un pavilion34, căptuşit cu hermină35, dotat cu franjuri şi ciucuri, prins, în partea de sus, sub o coroană închisă asemănătoare cu cea care timbrează scutul, dar de dimensiuni mari decât aceasta. În exergă, mărginită de un cerc liniar la exterior, legenda: * ROMÂNIA * POLIŢIA ORAŞULU(i) GIURGIU.36




III. Matrice sigilară rotundă (42 mm), din alamă, gravată în excizie, având în emblemă un scut francez modern, scartelat, încărcat în cartierul 1 cu acvila cruciată, redată din faţă, cu capul conturnat, cu aripile deschise şi orientate în jos, flancată în partea stângă superioară de soare, în 2 cu capul de bour cu stea deasupra coarnelor, flancat în partea dreaptă superioară de semilună, în 3 cu capul de bour cu stea între coarne, în 4 cu acvila cruciată, redată din faţă, cu capul conturnat, cu aripile deschise şi orientate în jos. Peste tot, armele familiei de Hohenzollern: scut polonez, sfertuit, având în cartierele 1 şi 4 argint, în 2 şi 3 negru. Scutul mare, așezat cu vârful pe două arabescuri, timbrat de o coroană închisă, fără tocă, compusă dintr-un cerc împodobit cu pietre preţioase, surmontat de opt cruciuliţe (dintre care cinci sunt vizibile), intercalate de perle, din vârful cărora pornesc opt arce ornate cu perle, aplatizate la orizontală în partea de sus, care se reunesc în partea superioară şi se termină la mijloc printr-un glob crucifer, cu cruce labată (cu braţele de formă concavă), are ca tenanţi: la dextra o femeie ţinând în mâna dreaptă o sica dacică, aşezată în pal, iar la senestra un leopard lionat. Sub scut, deviza „NIHIL SINE DEO” (NIMIC FĂRĂ DUMNEZEU). Întreaga compoziţie este inclusă sub un pavilion căptuşit cu hermină, dotat cu franjuri şi ciucuri, prins, în partea de sus, sub o coroană închisă asemănătoare cu cea care timbrează scutul, dar de dimensiuni mari decât aceasta. În exergă, mărginită de un cerc liniar la exterior, legenda: ROMÂNIA POLIŢIA ORAŞUL(ui). GIURGIU.37











1 Denumim matrice sigilară obiectul confecţionat din material dur care, având gravate o reprezentare şi un text ce-l individualizează pe posesor, serveşte la realizarea amprentei sigilare; Damian P. Bogdan, O străveche matrice de pecete românească, în Studii şi Materiale de Istorie Medie, I, 1956, p. 245; Maria Dogaru, Sigiliile mărturii ale trecutului istoric. Album sigilografic, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976, p. 5.





2 Sigiliul este amprenta rămasă pe suportul documentului (în ceară, hârtie, soluţie de aur, tuş sau fum) în urma aplicării matricei sigilare ce poartă o emblemă şi un text menit a individualiza posesorul; sigiliul este principalul mijloc de garantare a secretului şi de asigurare a autenticităţii actului; Dicţionar al ştiinţelor speciale ale istoriei. Arhivistică, cronologie, diplomatică, genea­logie, heraldică, paleografie, sigilografie, colectiv de autori, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 213-218.





3 Sigilile rotunde, cu forma considerată fundamentală, reprezintă autoritatea; Laurenţiu-Ştefan Szemkovics, Maria Dogaru, Tezaur sfragistic românesc. I. Sigiliile emise de cancelaria domnească a Ţării Româneşti (1390-1856) – Trésor sfragistique roumain. I. Les sceaux emis par la chancellerie princière de la Valachie (1390-1856), Edit. Ars Docendi, Bucureşti, 2006, p. 64.





4 Gravarea sigiliilor se poate face în adâncime (incizie), pentru sigilarea în ceară sau cocă, ori în relief (excizie), pentru sigilarea în tuş sau fum; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 128.





5 Sigilografia a fost fondată în secolul al XVII-lea de Dom Mabillon, părintele erudiției moderne și dezvoltată în secolul al XIX-lea de către Louis-Claude Douët d'Arcq, un mare arhivist și istoric care, împreună cu echipa sa, a scos lucrarea Collection des sceaux des Archives de l'Empire. Franceză la origine, această disciplină nu a întârziat să se extindă în toată Europa, pretutindeni unde, încă din Evul Mediu, se impunea obiceiul de a valida documentele cu sigiliu; Jean-Luc Chassel, Les sceaux dans l'Histoire, l'Histoire dans les sceaux, în Les sceaux, sources de l'histoire médiévale en Champagne. Actes des tables rondes de la Société française d'héraldique et de sigillographie (Troyes, 2003-Reims, 2004) sous la direction de Jean-Luc Chassel, Paris, Société française d'héraldique et de sigillographie, 2007, p. 9.





6 Heraldica este disciplina auxiliară a istoriei care studiază stemele, blazoanele etc.; Florin Marcu, Marele dicționar de neologisme, Editura Saeculum I.O., București, 2000, p. 422.





7 Câmpul sigilar este suprafaţa pe care se gravează emblema şi legenda unui sigiliu; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 71.





8 Bour = purtător al lumii; simbol al abundenţei (datorită cornului); Jean-Paul Clébert, Bestiar fabulos. Dicţionar de simboluri animaliere, Edit. Artemis-Cavallioti, Bucureşti, 1995, p. 294-306.





9 Acvilă cruciată = pasăre heraldică purtând în cioc o cruce; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 17.





10 Sceptrul = figură heraldică artificială, în forma unui baston având extremitatea superioară îngroşată, simbol şi atribut al puterii suzerane. De obicei, sceptrul face parte din elementele exterioare ale scutului; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 205; simbolizează mai cu seamă autoritatea supremă. Sceptrul prelungeşte braţul, fiind un semn al puterii şi autorităţii; Jean Chévalier, Alain Ghéerbrant, Dicţionar de simboluri. Mituri, vise, obi­ceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, Edit. Artemis, Bucureşti, III, p. 208-209.





11 Exergă = spaţiul de la marginea câmpului sigilar, de obicei cuprins între două sau mai multe cercuri (ce pot fi liniare, şnurate, perlate, etc.), în care se gravează textul legendei; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 111.





12 Arhivele Naționale Centrale din București, colecția Matrice sigilare, nr. 2084.





13 Promulgată prin Legea pentru fixarea şi stabilirea armelor României, publicată în Monitorul, jurnal oficial al României, no. 75 din 2/14 aprilie 1867, p. 450-452; Supliment Monitorul Oficial no. 75, p. 453-454; ibidem, no. 77 din 5/17 aprilie 1867, p. 467; vezi şi Ştefan D. Grecianu, Eraldica română. Actele privitoare la stabilirea armerielor oficiale cu planşe şi vocabular, Bucuresci, Institutul de arte grafice Carol Göbl, 1900, p. 11-16, 44-45; P.V. Năsturel, Steagul, stema română, însemnele domneşti, trofee. Cercetare critică pe terenul istorii (cu numeroase figuri în culori), Stabiliment de arte grafice „Universala”, Bucureşti, 1903, p. 95-100; Constantin Moisil, Stema României. Originea şi evoluţia ei istorică şi heraldică, Bucureşti, 1931 (extras din Boabe de grâu, II, 1931, nr. 2, p. 65-85), p. 18-19; idem, Stema României, în Enciclopedia României, vol. I, 1938, p. 69; Dan Cernovodeanu, Ştiinţa şi arta heraldică în România, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977, p. 159-160; idem, Evoluţia armeriilor Ţărilor Române de la apariţia lor şi până în zilele noastre (sec. XIII-XX), traducere din limba franceză Livia Sîrbu, Muzeul Brăilei, Editura Istros, Brăila, 2005, p. 402-406; Maria Dogaru, Colecţiile de matrice sigilare ale Arhivelor Statului, Bucureşti, 1984, p. 46; eadem, Stemele României moderne, în Magazin Istoric, 1993, p. 3-5; eadem, Din heraldica României, JIF, 1994, p. 61; Cristache Gheorghe, Maria Dogaru, Simbolurile naţionale ale României, Editura Sylvi, Bucureşti, 2003, p. 123-128; Laurențiu-Ștefan Szemkovics, Matrice sigilare aparținând Ministerului de Interne și unor structuri polițienești (1831-1931), Editura Ministerului Administrației și Internelor, 2012, p. 33.





14 Vezi și Lorenzo Caratti di Valfrei, Dizionario di Araldica i significati e le figure di 3200 termini araldici, Arnoldo Mondatori Editore S.p.A., Milano, 1997, p. 182, fig. 187.





15 Albastru (azur) = culoare utilizată în alcătuirea stemelor, reprezentată convenţional prin linii orizontale plasate la distanţă egală. Semnifică loialitate, fidelitate, frumusețe; A. de la Porte, Trésor héraldique d'après d'Hozier, Ménétrier, Boisseau, etc., Paris, Leipzig, H. Casterman, Tournai, 1861, p. 11.





16 Conturnat = se spune: 1) despre animale sau despre capete de animale care privesc spre stânga scutului; 2) de chevron atunci când vârful este întors spre partea stângă a scutului; W. Maigne, Abrégé méthodique de la science des armoiries suivi d'un glossaire des attributs héraldiques, d'un traité élémentaire des ordres des chevalerie et de notions sur les classes nobles, les anoblissements, l'origine des noms de famille, les preuves de noblesse, les titres, les usurpations et la legislation nobiliaires, Paris, Garnier frères, Libraires-Éditeurs, 1860, p. 229.





17 Aripi = simbol al avântului; indică facultatea cunoaşterii, o eliberare şi o izbândă; Jean Chévalier, Alain Ghéerbrant, op. cit., I, 1994, p. 141-143.





18 Flancat = termen ce indică poziţia paralelă cu laturile scutului a unor mobile; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 119.





19 Soarele = astru reprezentat cu o față umană, înconjurat de 12 sau 16 raze, alternând cele drepte cu cele ondulate; este simbolul luminii, al bogăției și al abundenței. El este de asemenea desemnat ca emblemă a divinității. În iconografia creștină, indică adevărul; Cte Alph. O'Kelly de Galway, Dictionnaire archéologique et explicatif de la science du blason, tome I, Bergerac, Imprimerie générale du sud-ouest, 1901, p. 424.





20 Stea = simbolul manifestării centrale a luminii, a focarului unui univers în expansiune. Ea este, ca şi numărul cinci, simbol al perfecţiunii; Jean Chévalier, Alain Ghéerbrant, op. cit., III, 1995, p. 257-264.





21 Corn = simbol al puterii; Jean Chévalier, Alain Ghéerbrant, op. cit., I, p. 367-369.





22 Lună = figură naturală, din categoria aştrilor, reprezentată conform regulilor heraldice, printr-un disc de argint cu figură umană. În heraldica românească acest astru este, de obicei, înfăţişat sub formă de crai nou (semilună) figurat. Poziţia obişnuită a semilunii este culcată la orizontal, cu coarnele în sus; când este redată orizontal cu coarnele în jos se blazonează răsturnată; când este înfăţişată vertical cu coarnele îndreptate spre flancul drept se defineşte semilună întoarsă; iar când este în poziţie verticală, cu coarnele spre stânga, se descrie conturnată. Simbolizează veşnicie, nemurire, strălucire; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 159.





23 Roşu = culoare utilizată în alcătuirea stemelor, reprezentată convenţional prin linii verticale plasate la distanţă egală. Semnifică curaj, dârzenie, îndrăzneală, dragoste, sacrificiu, bunătate, vigilență și justiție; A. de la Porte, op. cit., p. 11; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 201.





24 Aur = metal utilizat în alcătuirea stemelor; este reprezentat convenţional prin puncte plasate la egală distanţă între ele (Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 49); simbolizează bogăție, forță, credință, puritate, constanță, bucurie, prosperitate, viață lungă; G. Eysenbach, Histoire du blason et science des armoiries, Tours, MDCCCXLVIII, p. 370; H. Gourdon de Genouillac, Les Mystères du blason de la noblesse et de la féodalité. Curiosités – bizarreries et singularités, Paris, E. Dentu, Éditeur, Libraire de la Société des Gens des Lettres, 1868, p. 16.





25 Argint = metal utilizat în alcătuirea stemelor, reprezentat convenţional prin câmp alb, respectiv suprafaţă liberă. Simbolizează puritate, nevinovăţie, sinceritate; H. Gourdon de Genouillac, op. cit., p. 16-17.





26 Negru = culoare utilizată în alcătuirea stemelor, reprezentată convenţional prin linii verticale suprapuse pe linii orizontale. Semnifică ştiinţă, modestie, durere, prudenţă; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 173.





27 Arabescul = poate fi pus în legătură cu pânza de păianjen şi, de asemenea, cu labirintul, al cărui itinerar complex are menirea să conducă de la periferie spre centrul local (simbolul centrului invizibil al fiinţei); Jean Chévalier, Alain Ghéerbrant, op. cit., I, p. 121-122.





28 Perla = în Europa era folosită în medicină la tratarea melancoliei, a epilepsiei, a demenţei. La greci, perla era simbolul iubirii şi al căsătoriei. Ea simbolizează sublimarea instinctelor, capătul luminos al evoluţiei. Perla este rară, pură, preţioasă. Datorită formei sale sferice, perla este asociată cu perfecțiunea; mai simbolizează cunoașterea; Jean Chévalier, Alain Ghéerbrant, op. cit., III, p. 66-69; Hans Biedermann, Dicţionar de simboluri, vol. II, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2002, p. 327-328.





29 Glob crucifer = sferă suprapusă de o cruce care se găseşte în vârful coroanelor închise, în mâna unor personaje sau deasupra unor scuturi; este însemn al puterii suverane, atribut al suveranităţii. În heraldica românească globul crucifer este întâlnit în stemele Ţării Româneşti, în armele Moldovei şi în armeriile statului român; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 127.





30 Silviu Andrieş-Tabac, Tipologia crucii heraldice, în Analecta Catholica, IV, 2008, Chişinău, 2010, p. 110, fig. 37.





31 Leopard lionat = leopard rampant, adică ridicat pe labele inferioare şi are capul văzut din faţă; G. de L. T***, Dictionnaire héraldique, contenant tout ce qui a raport à la science du blazon, avec l' explication des termes; leurs etymologies, & les exemples nécessaires pour leur intelligence, suivi des Ordres de Chevaleries dans le Royaume et de l'Ordre de Malthe, Paris, Chez Lacombe, MDCCLXXIV, p. 20.





32 Deviza = inscripţie conţinând o maximă morală, o exclamaţie, o formulă de credinţă, un angajament; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 100.





33 Maria Dogaru, Din heraldica României, JIF, 1994, p. 73.





34 Pavilion = ornament exterior al scutului sub formă de mantou, prevăzut în partea superioară cu un baldachin. Este alcătuit din purpură, căptuşit cu hermină, brodat cu franjuri şi ciucuri din fir de aur. Simbolizează cortul sub care membrii familiilor domnitoare îşi adăpostesc armele. Uneori acesta este reprezentat chiar şi în armele de stat, fără baldachin, semnificaţia păstrându-se totuşi; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 183.





35 Hermină = blană utilizată în alcătuirea stemelor, în special la căptuşirea pavilioanelor şi mantourilor. Este reprezentată convenţional printr-o suprafaţă albă semănată cu codiţe negre. Este blana folosită de obicei la reprezentarea armelor de stat. Simbolizează măreţie, suveranitate; Dicţionar al ştiinţelor speciale, p. 131.





36 Arhivele Naționale Centrale din București, colecția Matrice sigilare, nr. 4708.





37 Ibidem, nr. 4709.


captcha reîncarcă imaginea

Categorii
Actualitate
Politic
Economic
Social
Optimal Antidrog
Actualitatea Europeana
Stiri interne
Justitie & Afaceri Interne
Externe
Apărare
Administratie
Prim plan
Reportaj
Accente
Sănătate
Opinii
Cultură, educaţie
Media, publicitate
Derapaje
Campanii sociale
Sport/Turism
Romania asa cum este
Dosare istorice
Divertisment
Filme
Filmulete haioase
Joburi
Romanii de pretutindeni
Student Press
Spoturi antidrog
Timp liber
Stiri ultima ora
Activitatea Lecturile Regatul Cuvintelor de la Biblioteca Națională din ziua de 27 iunie, ora 18.00, este dedicată concursuluiTinere Condeie.
Activitatea ”Lecturile Regatul Cuvintelor” de la Biblioteca Națională din ziua de 27 iunie, ora 18.00, este dedicată celui mai longeviv concurs de creație literară pentru elevi - Tinere Condeie. Sunt invitați să citească din opera lor laureații din toate timpurile ai concursului, participanții la cenaclul...
Abonare Newsletter
Nume:
E-mail:

PRODUCTII VIDEO ALE COMPANIEI OPTIMAL MEDIA SOLUTION Tel. comanda: 0722344124, e-mail: redactie@optimalmedia.ro

Acasa Companie Editoriale Publicaţii Martor Ocular Redacţie Contact
Actualizat:Zilnic, ISSN 2069 – 0045
Continutul acestui site este proprietatea Optimal Media Solution.
Este interzisa republicarea sau redistribuirea continutului fara mentionarea sursei.