Decizii ale ultimului Consiliu JAI al Uniunii Europene

Joia şi vinerea trecută, la Luxemburg s-au desfăşurat, sub preşedinţia reprezentanţilor Ungariei, Tibor Navracsics, viceprim-ministru şi ministrul administraţiei publice şi justiţiei şi Sandor Pinter, ministrul de interne, lucrările Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene. La reuniune, potrivit comunicatului oficial, România a fost reprezentată de domnii Constantin-Traian Igaş, ministrul administraţiei şi internelor, chestorul şef de poliţie Marian-Grigore Tutilescu, şeful Departamentului Schengen din M.A.I. şi doamna Lidia Barac, secretar de stat la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Consiliul a netezit calea pentru crearea, până la mijlocul anului 2012, a unei Agenţii europene pentru managamentul operaţional pe scară largă al sistemelor IT. Acordul politic confirmă textul de compromis care a rezultat din negocierile purtate cu Parlamentul European.

Miniştrii de interne au discutat totodată o serie de probleme nerezolvate pentru amendarea regulilor Frontex, Agenţia europeană pentru managementul frontierelor externe. Obiectivul rămâne ajungerea la un acord cu Parlamentul European până la sfârşitul lunii iunie.

Consiliul a adoptat apoi o serie de concluzii privind frontierele, migraţia şi azilul după discutarea unor Comunicări ale Comisiei referritoare la migraţie.

Au fost de asemenea adoptate concluziile privind evaluarea Schengen a Bulgariei şi României, Consiliul urmând să revină asupra acestei chestiuni cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de luna septembrie 2011.

Referitor la pachetul legislativ  care urmăreşte stabilirea unui Sistem Comun European de Azil (CEAS) până în 2012, Consiliul a avut un prim schimb de păreri asupra a două propuneri revizuite ale Comisiei privind procedurile de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale, precum şi condiţiile de primire ale solicitanţilor de azil, depuse la 1 iunie 2011. În privinţa migraţiei legale, miniştrii  au luat notă de situaţia de fapt a celor trei propuneri (transferuri intra-corporaţii, muncitori sezonieri şi permisul simplu pentru cetăţeni ai statelor terţe de a locui şi lucra în Uniunea Europeană).   

Problemele de pe agendă referitoare la securitate au inclus ultimul document de lucru prezentat de Coordonatorul Uniunii Europene pentru lupta împotriva terorismului privind implementarea strategiei antiteroriste a UE, concluziile asupra priorităţilor UE pentru lupta împotriva criminalităţii organizate între 2011 şi 2013, precum şi un raport al Comisiei privind progresele în domeniul securităţii transporturilor cargo aeriene.

Miniştrii justiţiei au convenit asupra principiilor  generale care să guverneze Mandatul european de investigaţii,  care ar permite unui stat membru să efectueze măsuri investigative bazate pe decizia unui alt stat membru.

Consiliul a adoptat de asemenea o abordare generală asupra regulilor revizuite împotriva cibercriminalităţii. Revizuirea regulilor privind atacurile teroriste împotriva sistemelor IT sporeşte pedepsele şi îşi propune să abordeze ameninţările emergente reprezentate de atacurile cibernetice de amploare.

În final, Consiliul a aprobat orientările politice pentru regulile propuse în material succesiunii şi cele privind crearea unui Certificat European pentru succesiune.  

Au fost adoptate de asemenea, fără discuţii, un număr de concluzii ale Consiliului privitoare la : întărirea legăturilor între aspectele interne şi externe ale antiterorismului, strategia propusă a UE privind readmisia şi rolul cooperării autorităţilor de aplicare a legii în combaterea medicamentelor falsificate/contrafăcute.

În marja Consiliului, Comitetul Mixt (UE plus Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Elveţia) a discutat, între altele, două prezentări ale Comisiei: un raport asupra post-mecanismului de monitorizare a liberalizării vizelor pentru Balcanii de vest şi o nouă propunere pentru amendarea regulilor care guvernează regimul UE de acordare gratuită a vizelor.  

Ioan Hurdubaie