Biroul National Interpol - 38 de ani de existenta
In 2010 au fost arestate în alte ţări 1530 persoane urmărite de autorităţile române

Biroul Naţional Interpol, din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională al Poliţiei Române, sărbătoreşte, astăzi 10 ianuarie a.c., 38 de ani de existenţă, perioadă în care poliţiştii români au contribuit activ la consolidarea cooperării internaţionale şi a dezvoltării relaţiilor Poliţiei Române cu poliţiile celorlalte 187 state membre, ca urmare a readerării României, la cea de-a 42-a sesiune a Adunării Generale Interpol de la Viena, din luna octombrie 1973, la Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală – Interpol.

Revenirea României în marea familie a Interpolului

Romania s-a numarat printre membrii fondatori ai Interpol – organizaţia fiind creată în 1923 la Viena, sub numele de Comisia Internaţională de Poliţie Criminală. Revenirea sa a fost negociată în toamna anului 1972, de către ministerele de interne şi de externe ale ţării noastre, iar în luna decembrie a aceluiaşi an, fostul secretar general al organizaţiei, Jean Nepote, informa autorităţile române că, din prima lună a anului 1973, pot începe deja cooperarea operativă cu autorităţile similare din ţările membre ale Interpol.

În acest scop, în vederea gestionării cooperării cu statele membre ale organizaţiei, la 10 ianuarie 1973 a fost înfiinţat, ca entitate de sine stătătoare în cadrul Inspectoratului General al Miliţiei, Biroul Naţional Interpol, a cărei atribuţiune principală constă în asigurarea schimbului de informaţii între autorităţile judiciare române şi serviciile corespondente din celelalte state membre ale Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală (O.I.P.C.), dispunând în acest scop de mijloacele tehnice necesare primirii şi transmiterii, în timp util, a informaţiilor referitoare la criminalitatea de drept comun.

Până în decembrie 1989, Biroul Naţional Interpol a fost încadrat cu un număr mic de specialişti, ca urmare şi a numărului redus de manifestări ale criminalităţii internaţionale pe teritoriul ţării noastre, dar şi a faptului că răufăcătorii proveniţi din România, care se “remarcau” în alte ţări, nu erau atât de numeroşi ca în prezent, datorită şi posibilităţilor reduse de deplasare în alte state.

După 1990, ca urmare a profundelor schimbări de ordin politic, economic şi social, survenite la nivel mondial, activitatea de cooperare a Poliţiei Române cu autorităţile similare din celelalte ţări membre ale Interpolului şi cu Secretariatul General al O.I.P.C. a cunoscut o dezvoltare continuă, concretizată printr-un număr sporit de informaţii şi cazuri de ordin operativ. Pentru gestionarea acestei situaţii operative cu totul nouă, Biroul Naţional Interpol a fost dotat cu un personal mai numeros şi cu aparatura tehnică necesară pentru a face faţă noilor tendinţe ale criminalităţii transnaţionale organizate şi necesităţilor de cooperare internaţională ale agenţiilor române de aplicare a legii.

La 30 mai 2005 a fost constituit Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională

CCPI reprezintă platforma naţională de cooperare poliţienească în a cărei structură organizatorică a fost inclus şi Biroul Naţional INTERPOL. Plasat iniţial în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, C.C.P.I. funcţionează din martie 2009 în cadrul Poliţiei Române. Biroul Naţional Interpol este unitatea centrală de specialitate din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională care gestionează problematica cooperării poliţieneşti internaţionale operative şi a schimbului de informaţii judiciare între autorităţile de aplicare a legii din ţările afiliate la Interpol şi realizează urmărirea internaţională a persoanelor căutate pe plan internaţional pentru extrădare în favoarea României.

Reprezentanţi de marcă ai activităţii operative şi diplomaţiei poliţieneşti

Pe parcursul celor 38 ani de existenţă, Biroul Naţional Interpol a avut în fruntea sa reprezentanţi de marcă ai activităţii operative şi diplomaţiei poliţieneşti, începând cu generalul Octavian Pop şi continuând cu generalul Gheorghe Pele, coloneii Vasile Troneci, Ioan Hurdubaie, Ion Zamfir, chestorul Gheorghe Mihai Stoica, comisarii şefi Lucică Ghiţă, Cătălin Alexandru Ionescu, Dragoş Agapie şi, în prezent, comisarul şef Lăcrămioara Petrescu, marea lor majoritate fiind promovaţi în funcţia de director al Biroului după ani îndelungaţi de activitate operativă în cadrul acestei instituţii.

Tablourile furate in1968 de la Muzeul Brukenthal, descoperite prin Interpol

De-a lungul acestei perioade, activitatea Biroului Naţional Interpol a fost marcată de numeroase realizări, rod al eforturilor depuse împreună cu celelalte autorităţi de aplicare a legii din ţara noastră, pentru prevenirea şi combaterea manifestărilor criminalităţii internaţionale pe teritoriul României.

Cazuistica numeroasă şi de toate genurile înregistrată în cei 38 de ani de existenţă conţine speţe dintre cele mai diverse, mergând de la urmărirea, prinderea şi aducerea în ţară a unor criminali periculoşi, până la recuperarea unor obiecte de mare valoare sustrase din patrimoniul naţional şi trecute peste graniţă. Ilustrativ în acest sens, din punctul de vedere al capacităţii operaţionale al organizaţiei, este cazul furtului celor opt tablouri de mare valoare, comis în 1968 la Muzeul Brukenthal din Sibiu, dintre care un număr de patru au fost descoperite abia în 1998, deci după 30 ani, în Statele Unite ale Americii şi readuse în ţară, ca urmare a punerii în urmărire a acestora prin Interpol.

Romania, gazda pentru cea de-a 23-a Conferinţă regională europeană a O.I.P.C.-Interpol (1994)

În planul imaginii României în cadrul Interpolului, este de menţionat evenimentul de marcă petrecut în luna mai 1994 la Sinaia, unde a fost organizată cea de-a 23-a Conferinţă regională europeană a O.I.P.C.-Interpol, la care au luat parte reprezentanţii tuturor statelor europene membre, precum şi invitaţi din alte ţări, între care o delegaţie americană, din componenţa căreia a făcut parte şi actualul secretar general al Interpolului, Ronald K. Noble. Organizarea perfectă a acestei reuniuni internaţionale a fost subliniată ani la rând de reprezentanţii Secretariatului General Interpol, iar ca o recunoaştere a contribuţiei sale la dezvoltarea cooperării poliţieneşti internaţionale, ţara noastră a fost aleasă în cadrul reuniunii, pe o perioadă de patru ani, ca membră a Comitetului Regional European Interpol.

Interpol Romania a primit, anul trecut, 94.000 informaţii cu conţinut operativ

Integrându-se în mod fericit în concertul cooperării poliţieneşti internaţionale, desfăşurată între cele 188 state membre ale Interpolului, în cursul anului 2010, autorităţile române de aplicare a legii au primit de la omologii lor străini, prin Biroul Naţional Interpol, aproape 94.000 informaţii cu conţinut operativ şi au adresat, la rândul lor, peste 68.000 mesaje către străinătate. Dintre acestea, 1636 se referă la persoane urmărite de către autorităţile române în vederea arestării preventive sau executării unor pedepse cu închisoarea, pronunţate de instanţele din ţara noastră.

Ca urmare a cooperării prin Interpol, în cursul anului trecut au fost arestate în alte ţări un număr de 1530 persoane urmărite pe baza unor mandate emise de autorităţile române, cazurile mai cunoscute fiind cele ale numiţilor Popa Paul, Popa Nicolae, Necolaiciuc Mihai, Bolfa Ioan, Floarea Dumitru, Crîznic Cornel Gheorghe ş.a. toţi din categoria “Most wanted (cei mai urmăriţi)”. Astfel, escortele Poliţiei Române au adus în ţară anul trecut 1050 persoane extrădate din alte ţări, din care 367 persoane din Italia, 314 din Spania, 86 din Germania, 66 din Franţa, câte 28 din Austria şi Marea Britanie, 22 din Grecia etc. În acelaşi timp, partenerilor din alte ţări le-au fost predaţi 382 infractori, din care 90 urmăriţi de Italia, 89 de Germania, 42 de Ungaria, 41 de Spania, 32 de Franţa etc.

„Operaţiunea CREIERUL”

Cadrele Biroului Naţional Interpol au avut o contribuţie deosebită la desfăşurarea şi finalizarea cu succes, prin cooperarea cu alte poliţii, a unor operaţiuni poliţieneşti având ca ţintă anihilarea unor grupuri de criminalitate organizată implicate în comiterea unor infracţiuni grave. Sunt exemplificative în acest sens „operaţiunea CREIERUL”, iniţiată de Interpol Roma şi finalizată în termen foarte scurt cu predarea a opt cetăţeni români, membri ai unei reţele de crimă organizată specializată în fraude informatice, printre aceştia aflându-se şi liderul grupării; operaţiunea FATA, desfăşurată în luna iunie 2010 şi care a avut ca scop capturarea şi aducerea în faţa justiţiei italiene a membrilor unei grupări formate din peste 150 de infractori din mai multe ţări, urmăriţi pentru trafic de fiinţe umane şi proxenetism; operaţiunea INFRA-RED, declanşată de Secretariatul General Interpol, cu participarea a 29 ţări, între care şi România, al cărei obiectiv a fost localizarea şi arestarea persoanelor urmărite pe plan internaţional pentru infracţiuni de o gravitate deosebită. Biroul Naţional Interpol a participat la acest proiect prin furnizarea de informaţii utile în depistarea urmăriţilor, fapt ce a condus la prinderea în străinătate a trei persoane urmărite internaţional de autorităţile române şi arestarea pe teritoriul naţional a două persoane căutate de autorităţile altor state).

Numeroase alte exemple ilustrează, de asemenea, contribuţia şi capacitatea Poliţiei Române de a acţiona, în cooperare cu poliţiile din alte state, în cadrul oferit de Interpol, pentru combaterea eficientă a diferitelor manifestări ale criminalităţii transnaţionale. Remarcabile în acest sens sunt rezultatele unor acţiuni comune ca: operaţiunea LI-DO, privind mai multe cazuri de furturi din bancomate, comise de un grup de cetăţeni belgieni şi italieni, arestaţi în Germania; operaţiunea BESSON, iniţiată de Interpol Londra, prin care s-a solicitat identificarea şi verificarea a 12 cetăţeni români arestaţi în Marea Britanie pentru comiterea de furturi din magazine şi locuinţe; operaţiunea GATEKEEPER, iniţiată de Interpol Canberra/Australia, având ca obiectiv combaterea pornografiei infantile; operaţiunea GLOBAL EUROPEA a poliţiei spaniole vizând combaterea proxenetismului şi prostituţiei; operaţiunea AIRTH, iniţiată de autorităţile britanice şi soldată cu destructurarea unei reţele de infractori şi arestarea a 9 suspecţi, asociaţi în vederea comiterii de furturi de produse cosmetice; operaţiunea RAMP, iniţiată de Secretariatul General al O.I.P.C.-Interpol pentru prevenirea şi combaterea traficului ilegal de reptile şi amfibii; proiectul CHAMELEON, iniţiat de Secretariatul General al O.I.P.C. - Interpol pentru întărirea cooperării dintre Interpol, Europol şi OLAF în vederea combaterii producţiei ilicite de ţigări; proiectul SYNTRACK, de monitorizare şi analizare a cazurilor de confiscare a drogurilor sintetice etc.

Biroul Naţional Interpol Bucureşti a fost ales în grupul de 20 de ţări, din cele 188 de state membre, care testează sistemul I-LINK, iniţiat de Secretariatul General Interpol, având ca obiectiv principal schimbarea modalităţii de punere în urmărire internaţională a persoanelor şi care permite Birourilor Naţional Centrale Interpol să acceseze bazele de date, să înregistreze şi să transmită informaţii utilizând o singură interfaţă şi să verifice simultan persoanele atât în bazele de date naţionale, cât şi în cele ale Interpolului. La grupul de lucru organizat de Secretariatul General la Lyon, reprezentantul Biroului Naţional Interpol a prezentat tema „Difuzările internaţionale – experienţa României”, subliniind cu această ocazie progresul înregistrat în aplicarea mandatului european de arestare şi respectarea standardelor înalte de cooperare poliţienească în acest domeniu. Ca urmare a acestei intervenţii, Secretariatul General al O.I.P.C. - Interpol a adresat conducerii Poliţiei Române o scrisoare de mulţumire, în care a fost subliniată contribuţia Biroului Naţional Interpol Bucureşti la crearea acestei platforme unice.

Informaţii privind 1.058.823 de documente de identitate sau de călătorie furate sau pierdute

Biroul Naţional Interpol a continuat, şi în anul care s-a scurs, operaţiunile de interconectare a autorităţilor române de aplicare a legii la bazele de date ale INTERPOL, de mare utilitate în acest sens fiind conectarea Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate la baza de date privind exploatarea sexuală a copiilor (International Child Sexual Exploitation Image Database), considerată a fi unul dintre instrumentele esenţiale în combaterea pornografiei infantile şi a pedofiliei la nivel mondial. De asemenea, prin Biroul Naţional Interpol a fost continuată acţiunea de alimentare cu informaţii a altor baze de date ale Secretariatului General Interpol, astfel încât la data de 31 decembrie 2010, erau introduse de către România, în evidenţele acestuia, informaţii privind 1.058.823 de documente de identitate sau de călătorie furate sau pierdute şi 21.463 de autovehicule furate sau deturnate din ţara noastră.

Toate aceste reuşite ale poliţiştilor români în cadrul oferit de cooperarea prin Interpol ne îndreptăţesc să afirmăm că şi pe viitor activitatea de prevenire şi combatere a criminalităţii transnaţionale se află pe mâinile unor buni profesionişti, apreciaţi cum se cuvine şi de colegii lor din alte ţări, motiv pentru care le urăm LA MULŢI ANI şi multe împliniri !

Foto: Delegaţia României la Adunarea Generală Interpol de la Seul - 1998

Ioan Hurdubaie