Resurectia socialului
Imediat dupa evenimentele din decembrie 89, aveam impresia ca vom mai uita dupa social. Regimul comunist uzitase excesiv, dar fals, acesta notiune. Se parea ca societatea contemporana va pleca pe un drum mult mai liber cultivand in chip fericit competitia, ambitia, progresul, buna-starea etc.
Ce s-a intamplat e binecunoscut. Am trecut, ca societate, prin diferite si dificile convulsii. Mineriade, inflatie, isterii nationale, cate si mai cate. Perioadele fericite si prospere care se anuntau cu cativa ani in urma par o amintire.
Acum e criza, inunatii, se anunta inflatie, cresteri de preturi, somaj. Statul pare depasit de a face oferte cetatenilor.
Si totusi in aceste momente cred ca nu putem uita sau abandona socialul. Arareori s-a simtit mai mult nevoia de programe si strategii care sa sustina individul, piata municii, societatea.
Solutiile trebuie sa aiba o componeta sociala. Nu mai putem merge doar pe ideea „care pe care” sau „castiga cel mai bun”. Programele de termen scurt sau lung trebuie sa contina si elemente de rezolvare a unora din multele probleme pe aeasta tema. Pentru ca, in fond, societatea e formata din indivizi, din oameni, care au dreptul la o sansa, la o solutie, nu la raspunsuri care ii tot amana sau le cer alte sacrificii.
Va trebui sa cultivam notiuni abandonate, cum ar fi solidaritatea, generozitatea, toleranta, gandirea sociala. Actualitatea lor este maxima in acesta perioada.
Marius Th. Barna