Arhive/ Zapada din februarie 1954, consecinte agricole (Video ANF)

Despre calamitatea naturală din februarie 1954 am puţine amintiri personale, având atunci cu puţin peste patru ani, dar îmi amintesc că atunci când a venit din armată (în concediu) fratele meu mai mare cu 15 ani decât mine, i-am văzut bustul peste gardul de doi metri înălţime. Am avut însă prilejul de a identifica, în cadrul fondului arhivistic Sfatul Popular al Regiunii Bucureşti, aflat în păstrarea şi administrarea Biroului Judeţean Giurgiu al Arhivelor Naţionale, copia raportului Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Bucureşti, înaintat în data de 25 iunie 1954, Direcţiei Generale a Treburilor Consiliului de Miniştri privind daunele provocate de căderea masivă de zăpadă din februarie 1954, raport prin care erau prezentate suprafeţele de culturi calamitate total sau parţial solicitându-se reducerea cotelor, document pe care vi-l redăm în continuare, cu precizarea că nu sunt redate şi anexele acestuia, scurta analiză a acestora permiţându-ne să menţionăm că în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole existente în iunie 1954 în regiunea Bucureşti, erau semănate 5.474 ha. cu grâu şi orz din totalul de 445.137 ha. însămânţate cu aceleaşi culturi la nivelul regiunii.

„În regiunea Bucureşti, din cauza unui complex de condiţiuni nefavorabile: iarna prelungită şi grea, primăvara rece şi ploioasă, nivel agrotehnic scăzut, însămânţări de toamnă făcute târziu şi atacuri de dăunători, culturile de toamnă, în special grâul şi orzul au fost în parte compromise.

Deficienţele la însămânţări menţionate mai sus, au fost mai accentuate în sectorul individual unde culturile s-au semănat târziu, au intrat în iarnă mai mult slăbite, iar parte din ele au fost cuprinse de geruri mari fără a avea o dezvoltare normală.

Zăpada căzută în cantităţi enorme în timpul iernii, care a persistat până primăvara târziu, a produs asfixierea la o parte din culturi, iar în urma topirii zăpezii şi a ploilor abundente ce au urmat, multe din culturi au fost inundate.

Urmare a acestor calamităţi naturale, o parte din culturile de grâu şi orz de toamnă, au fost compromise total, iar o parte din culturi au fost compromise parţial.

Suprafeţele compromise total au fost întoarse şi reînsămânţate cu alte culturi de primăvară, iar unele suprafeţe care sunt şi astăzi acoperite cu apă, nu se vor mai putea reînsămânţa.

De asemenea, precizăm că datorită calamităţilor mai sus amintite, culturile de toamnă rămase în vegetaţie vor produce o recoltă medie în tot cuprinsul regiunii Bucureşti, sub cea planificată la hectar.

Ţinând cont de instrucţiunile Ministerului Agriculturii şi Silviculturii, referitor la întocmirea lucrării pentru încheierea campaniei însămânţărilor de primăvară, Comitetul Executiv regional a apreciat că este necesar a se stabili situaţia culturilor de toamnă calamitate total şi a evaluării recoltei la culturile de toamnă, calamitate parţial.

Această documentaţie s-a făcut la toate raioanele de către organele tehnice agricole raionale sub controlul regiunii.

La baza datelor centralizate pe regiune, sunt situaţiile întocmite de Comitetele Executive raionale pe comune şi implicit situaţiile nominale de terenuri calamitate pe gospodării, întocmite de comitetele executive comunale.

Situaţiile culturilor calamitate, aşa cum se prezintă şi în cele patru situaţii anexate, s-a întocmit până la data de 15 iunie a.c.- calamităţile continuând şi după această dată.

Arătăm că procentul calamităţilor totale şi parţiale este mai mare în cele trei raioane din răsăritul regiunii: Slobozia, Călăraşi şi Lehliu (sublinierea noastră), datorită condiţiunilor specifice întrunite în această parte a regiunii: ger mare în timpul iernii, câmpul descoperit de zăpadă şi un vânt rece foarte puternic; astfel, în raionul Slobozia la grâu, din suprafaţa de 33.847 ha, însămânţate, a fost calamitată suprafaţa de 16.036 ha,. la Călăraşi din 25.244 ha. însămânţate, au fost compromise total 3.970 ha. iar la Lehliu din 28.790 ha., însămânţate au fost compromise 2.448 ha.

Aceste calamităţi, deşi într-o măsură mai mică, totuşi au fost resimţite şi în sectorul GAC şi TOZ.

La GAC s-a identificat o suprafaţă compromisă total de 3.107 ha. grâu şi 1.107 ha. orz de toamnă, iar la TOZ, o suprafaţă de 1.193 ha. la grâu şi 63 ha. la orz de toamnă (anexa 4). Aceste suprafeţe sunt incluse în centralizatorul suprafeţelor de grâu şi orz compromise total.

Aflându-ne în prejma campaniei de recoltare şi treieriş a păioaselor precum şi a acţiunii de colectare a cotelor obligatorii cuvenite Statului, pentru evitarea nemulţumirilor în rândul ţărănimii muncitoare, propunem revizuirea planului de colectări al regiunii Bucureşti şi scăderea cotelor la grâu şu orz de toamnă, în raport de volumul producţiei calamitate şi anume:

1.       Grâu de toamnă

a.       La suprafaţa de 41.507 ha. calamitate 100% să se scadă cantitatea de 12.223 tone grâu cote.

b.       La suprafaţa de 84.303 ha. calamitate între 30 – 50% să se scadă cantitatea de 11.864 tone grâu cote.

Total să se scadă deci 24.087 tone grâu cote.

2.       Orz de toamnă

a.       La suprafaţa de 4.079 ha. calamitate 100% să se scadă cantitatea de 1.352 tone orz cote.

b.       La suprafaţa de 2.364 ha. calamitate parţial între 30 – 50% să se scadă cantitatea de 356 tone orz cote.

Total să se scadă deci 1.708 tone orz cote.

Menţionăm că din totalul suprafeţei de 45.586ha. grâu şi orz compromise total, s-a reînsămânţat cu alte plante colectabile o suprafaţă de 40.860 ha. pentru care urmează a se modifica obligaţiunile individuale de colectare.

Vă rugăm a aprecia cele arătate mai sus şi supune Consiliului de Miniştri documentaţia întocmită de Comitetul Executiv regional pentru a hotărî.

Anexăm 5 situaţii centralizatoare.”

Scurta analiză a acestor anexe ne permite să concluzionăm că în gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole existente în iunie 1954 în regiunea Bucureşti, erau semănate 5.474 ha. cu grâu şi orz din totalul de 445.137 ha. însămânţate cu aceleaşi culturi la nivelul regiunii.

Damian Ancu