Optimal Media
Mugur Isarescu votat pentru al 7-lea mandat consecutiv la șefia BNR  |   Favorizarea unor segmente duce la scindări și mai mari, de Dan Hașdean  |   Maia Sandu s-a întâlnit cu Comisarul Johannes Hahn  |   MAE/Alertă de călătorie/Republica Elenă – Actualizare regiuni cu risc de incendii  |   Carmen DAN a avut o întâlnire de lucru cu Andrei NĂSTASE, ministrul afacerilor interne al Republicii Moldova   |  
  Prim plan
21.11.2009

Confruntarea candiaților, secundă cu secundă (VIDEO)

Confruntarea candiaților, secundă cu secundă


Robert Turcescu: Doamnelor şi domnilor, bună seara! La finalul acestei campanii prezidenţiale pentru alegerile din 22 noiembrie, Institutul pentru Politici Publice a propus şi a reuşit să organizeze o dezbatere între trei dintre candidaţii înscrişi în cursa pentru preşedinţie. În ordine alfabetică, este vorba despre domnii Crin Antonescu, Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Îi salut şi, având în vedere contextul în care se desfăşoară această întâlnire, aş vrea să le reamintesc distinşilor candidaţi aici prezenţi că aşteptăm cu toţii în această seară un dialog civilizat, dar nu monoton, o dezbatere serioasă, dar nu plictisitoare, o confruntare de idei şi de opinii, dar nu atacuri la persoană. Credem cu tărie că un viitor şef de stat poate şi trebuie să fie un reper de civilitate, un bun orator, dar şi un personaj capabil să asculte cu atenţie chiar şi un adversar politic. Acestea fiind zise, aş vrea să-i întreb pe cei trei candidaţi dacă sunt de acord cu regulile convenite pentru această dezbatere. Domnule Antonescu, sunteţi de acord?


Crin Antonescu: Bună seara! Dacă sunt cele pe care le cunosc, da.


Robert Turcescu: Domnule Băsescu, sunteţi de acord?


Traian Băsescu: De acord, fără rezerve.


Robert Turcescu: Domnule Mircea Geoană, sunteţi de acord?


Mircea Geoană: De acord.


Robert Turcescu: Primul episod al dezbaterii este un discurs de cinci minute al fiecăruia dintre cei trei candidaţi aici prezenţi. Potrivit tragerii la sorţi făcute în această după-amiază, îl ascultăm pentru început pe domnul Mircea Geoană, răspunzând la întrebarea: "De ce vreau să fiu preşedinte"? Domnule Mircea Geoană, vă ascultăm. Porneşte şi cronometrul. Îl veţi avea fiecare dintre dumneavoastră în faţă.








Mircea Geoană: Bună seara, tuturor! Poate că întrebarea cea mai potrivită era "Ce aşteaptă românii de la noi, de la cei care speră să conducă România pentru următorii cinci ani de zile"? Sper şi eu, aşa cum spunea şi domnul Turcescu, ca această dezbatere să fie o dezbatere legată de proiecte, de soluţii pentru economie, de păstrarea de locuri de muncă şi mai puţin de atacuri la persoană sau subiecte politicianiste. Sper, de asemenea, ca această dezbatere să fie una orientată către viitor şi mai puţin către trecut, pentru că, deşi au trecut 20 de ani de la revoluţie, avem dreptul să ne uităm cu ochi proaspeţi la următorii 20 de ani în această campanie prezidenţială pe care o consider cea mai importantă din ultimele două decenii. Candidez pentru funcţia supremă în statul român pentru că am un proiect pentru România, pentru că am un proiect de relansare economică, un proiect pentru păstrarea de locuri de muncă, pentru redresarea agriculturii româneşti, dezvoltarea satului românesc şi - ceea ce am numit în această campanie şi voi face ca preşedinte al României - să avem o singură Românie, în care şi omul necăjit de la ţară, şi copilul dintr-o familie săracă, şi intelectualul, şi muncitorul, şi fermierul, şi cel care lucrează într-o bancă sau într-o firmă internaţională să poată să aibă dreptul la respect şi să aibă dreptul la o viaţă corectă, bazată pe muncă cinstită şi bazată pe performanţă şi solidaritate. Cred într-o singură Românie care să aibă ca principii fundamentale munca cinstită, familia creştină şi solidaritatea între oameni. Cred cu tărie că, în acest moment de cumpănă pentru ţara noastră, trebuie să ne unim şi voi fi un preşedinte al unităţii românilor. După prea mulţi ani de dezbinare şi de scandal, România simte nevoia, românii simt nevoia să ne unim şi să mergem împreună mai departe. Voi avea o relaţie de colaborare cu guvernul pe care am să-l instalez până de Crăciun. Am pierdut prea mult timp. Criza s-a agravat. În fiecare zi, 800 de români îşi pierd locul de muncă. 5.000 de întreprinderi româneşti îşi închid activitatea în fiecare lună şi peste 7.000 de întreprinderi româneşti care făceau export, astăzi nu mai există. De aceea, pentru mine este important ca acest guvern pe care-l voi instala până de Crăciun să fie un guvern bazat pe o majoritate solidă, să fie bazat pe competenţă şi să fiu un partener corect şi cu acest guvern, şi cu guvernul de după 2012, de după viitoarele alegeri parlamentare. Voi trata Parlamentul României cu respect, voi trata viitoarea opoziţie cu respect şi voi trata pe cei care au opinii diferite faţă de mine cu acelaşi respect şi poate cu respect mai mult, chiar în comparaţie cu cei care-mi sunt apropiaţi şi care mă votează. Cred, de asemenea, că avem nevoie în acest moment să putem să ne restabilim încrederea în noi înşine. Cred că avem nevoie în acest moment să ne restabilim reputaţia în plan internaţional. Cred că în acest moment avem nevoie să aducem la conducerea României o echipă competentă de profesionişti. Voi aduce echilibru acestei ţări. Voi aduce stabilitate politică acestei ţări şi voi aduce idei proaspete şi metode de management guvernamental, pe care voi încerca să le introduc într-o ţară în care statul, din păcate, este încă ineficient şi insuficient reformat. Cred cu tărie că următorii ani vor trebui să ne aducă pe noi, românii, în faţa unui proiect naţional, aşa cum liderii de acum 20 de ani s-au întâlnit la Snagov şi au stabilit ca ţintă strategică unanimă ca interes naţional intrarea în Europa şi în Alianţa Nord-Atlantică. Avem nevoie la 20 de ani de la revoluţie şi suntem datori ca elită a acestei ţări cu un nou proiect pentru România, un proiect pe care am să-l duc timp de cinci ani de zile sau poate mai mult şi pe care îl voi preda la cheie viitorului preşedinte şi pe care guvernul pe care am să-l instalez îl va preda la cheie viitorului guvern şi pe care parlamentul cu care am să colaborez îl va preda la cheie viitorului parlament. Pentru că legenda meşterului Manole trebuie să înceteze să opereze în România. Voi fi preşedintele unor mari proiecte naţionale, cu continuitate şi cu respiraţie mai lungă şi, mai mult decât orice altceva, voi fi un preşedinte drept şi bun, am o personalitate care uneşte oamenii, nu sunt un dezbinator, nu sunt un scandalagiu, sunt un om educat, civilizat, modest şi vă promit, în condiţiile în care voi avea încrederea dumneavoastră, că am să rămân cu picioarele pe pământ, un om obişnuit şi un om care şi-a pus în serviciul ţării energia şi talentul, atât cât am avut, în aceşti ani de serviciu public.


Robert Turcescu: Vă mulţumesc. Aţi terminat chiar ceva mai repede. Potrivit tragerii la sorţi făcute în această după-amiază, urmează domnul Crin Antonescu. Domnule Crin Antonescu, de ce vreţi să fiţi preşedinte? Aceasta este întrebarea. Aveţi cinci minute la dispoziţie.








Crin Antonescu: Dragi compatrioţi, candidez şi vreau să fiu preşedintele României pentru că trebuie. Ştiu că e o formulă care poate să genereze titluri rupte din context, ştiu că e o formulă riscantă, dar acesta este adevărul. Acest "trebuie să candidez", acum, eu, nu e legat de oameni din spatele meu, care să mă împingă la asta, nu e legat de obligaţii pe care să le am faţă de unii sau faţă de alţii şi pe care să le pot plăti doar ca preşedinte al României. Acest "trebuie" e legat de conştiinţa mea, e legat de gândul meu faţă de ţară, e legat de gândul meu faţă de propriul meu copil. Fac parte dintr-o generaţie care a avut foarte multe întrebări şi mult prea puţine răspunsuri. Fac parte dintr-o generaţie care a suferit şi lipsa de libertate, şi lipsa de adevăr, şi lipsa de onoare, şi lipsa de demnitate, şi, sigur, nu în ultimul rând, lipsa de prosperitate sau măcar de decenţă materială. Au trecut 20 de ani de când, la Timişoara, la Bucureşti, apoi în toată ţara, libertatea s-a cucerit cel mai scump în România; o libertate pentru care au murit oameni care acum ar fi avut vârsta celor care au 20 de ani şi celor care îi întreabă pe părinţii lor: ce aţi făcut atunci înainte, de ce a trebuit să moară unii care aveau atunci vârsta noastră? Şi generaţia mea, ca şi altele, trebuie să răspundă: 'am tăcut', 'a trebuit', 'nu puteam', 'nu aveam de face'. După 20 de ani suntem întrebaţi ce aţi făcut în aceşti 20 de ani, care este adevărul acestor 20 de ani în care se putea, în care nu vă mai obliga nimeni. Şi astăzi suntem gata să dăm vina unii pe alţii şi să spunem că suntem dezamăgiţi. Nu vreau ca, atunci când copilul meu va avea 20 de ani, să vadă, să ştie ce se întâmplă acum şi să mă întrebe: "puteai face ceva, cum de ţi-ai permis să crezi că n-ai şanse, cum de ţi-ai permis să fii lipsit de speranţe"?
Nu îmi permit asta faţă de mine, nu-mi permit asta faţă de ţara mea, nu-mi permit asta faţă de copilul meu. Nu sunt un ambiţios. Cariera mea politică a fost una construită, dacă pot spune aşa, cu respectarea principiilor şi cu răbdarea valorilor. Nu mi-am dorit şi nu-mi doresc, nu ţin morţiş să am un vârf al carierei mele politice la Cotroceni. Sunt un om normal, care face politică, un om normal care face politică şi, în numele tuturor oamenilor normali, în numele oamenilor de bun-simţ, trebuie să justific astăzi cei 20 de ani petrecuţi în politică, poziţia şi şansa în care mă aflu şi pe care o am candidând şi bătându-mă pentru Preşedinţia României. De 20 de ani şi probabil şi în seara asta, vom auzi, domnule Băsescu, domnule Geoană, cifre şi angajamente. Vom auzi din nou planuri, vom auzi din nou că am ieşit din criză, domnule Băsescu, sau că vom ieşi, domnule Geoană, cu necesitatea la anul, dacă dumneavoastră sunteţi ales preşedinte. E momentul să lăsăm cifrele. E momentul să spunem adevărul. Cifre s-au dat mereu, planuri s-au făcut mereu, adevărul nu s-a spus niciodată. Şi adevărul este că România e condusă de o clasă politică în care se învârt aceiaşi oameni. Adevărul este că există moguli, dar pe care îi folosiţi împreună sau pe rând, după împrejurări, după conjuncturi. Adevărul este că grupuri de interlopi, prin influenţă politică, anihilează justiţia. Adevărul e că sănătatea, educaţia, lucrurile de zi cu zi ale oamenilor sunt în pericol. Vom auzi şi azi cifre. Un preşedinte nu trebuie să vorbească în cifre, pentru că avem mii de kilometri de autostradă pe hârtie, avem mii de planuri pe hârtie şi mai nimic în realitate. Iar oamenii trăiesc în realitate, şi nu pe hârtie. Un preşedinte are nevoie de idei şi, mai presus de toate, are nevoie de caracter. Eu nu pot să nu candidez acum, pentru că nu pot fi în situaţia în care am fost în 2000, când am votat - şi au votat şi oamenii care credeau asemeni mie - cu Ion Iliescu, ca să scape de Vadim. Nu pot fi în situaţia din 2004, când am votat Băsescu ca să scap de Năstase. Nu vreau să votez acum Geoană ca să scap de Băsescu. Candidez din aceste motive şi cu aceste valori în minte pentru preşedinţia României.


Robert Turcescu: Vă mulţumesc, domnule Antonescu. Următorul discurs este al domnului Traian Băsescu. Domnule Băsescu, de ce vreţi să fiţi preşedinte? Aveţi la dispoziţie 5 minute.


Traian Băsescu: Permiteţi-mi să încep prin a mulţumi românilor, pentru că, timp de cinci ani, m-au susţinut. M-au susţinut şi, în decembrie 2004, mi-au acordat cel mai mare privilegiu care poate fi acordat cetăţeanului unei ţări - acela de a fi preşedintele ei. Am avut un mandat cu realizări şi neîmpliniri, cu greşeli, dar niciodată greşelile n-au fost intenţionate. Niciodată, prin greşeală, n-am urmărit să creez inconveniente românilor. Au fost, pur şi simplu, greşeli omeneşti. Responsabil de privilegiul pe care românii mi l-au acordat desemnându-mă să le fiu preşedinte timp de cinci ani, am pus toată energia mea în slujba obiectivelor pe care le-am anunţat în campania din 2004, încercând să le transform în realitate. Şi aş aminti câteva dintre ele. În aprilie 2005, semnam, la Luxembourg, Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. La 1 ianuarie 2007, acest tratat devenea o realitate după negocieri, dar şi realizări interne, negocieri dificile uneori cu cele 25 de state membre ale UE, în procesul de ratificare a tratatului. În mandatul meu, am făcut o prioritate din justiţie. Sigur, încă nu avem satisfacţia condamnărilor marilor corupţi. Şi totuşi, credincios angajamentului, am susţinut înfiinţarea ANI, a fost nevoie să merg chiar în guvern pentru ca această agenţie să devină realitate, am desemnat procuror şef al Direcţiei Naţionale de Luptă Împotriva Corupţiei un procuror imparţial. Am făcut ca influenţa politică asupra judecătorilor, asupra procurorilor să nu mai existe. Un lucru pe care românii şi l-au dorit, votul uninominal, a devenit o realitate. Am condamnat comunismul şi crimele lui şi am predat peste două milioane de dosare ale fostei Securităţi la CNSAS, eliberând de pericolul şantajului două milioane de români. Nu am făcut compromisuri cu nimeni, compromisuri netransparente care să mă facă un erou televizat. Am preferat să rămân loial celor care m-au ales şi, în aceste circumstanţe, de multe ori, în coliziune cu interesele acelora care au crescut, s-au dezvoltat, au devenit bogaţi şi influenţi sub liniştea şi tăcerea domnului preşedinte Ion Iliescu şi a lui Adrian Năstase. M-am bătut efectiv ca educaţia să primească pentru prima dată cinci şi pe urmă şase procente din PIB. Am organizat la Bucureşti cel mai mare summit din istoria NATO. Am făcut din Marea Neagră un punct strategic pentru NATO şi am influenţat deciziile Consiliului European pentru a se realiza proiectul "Sinergia Mării Negre", un proiect finanţat şi destinat să întărească coeziunea şi cunoaşterea dintre ţările de la Marea Neagră. Am ţinut la onoarea Armatei Române. Nu am acceptat retragerea din Irak înainte de îndeplinirea misiunii. Şi - o privire spre viitor - România trebuie să continue procesul de reformă a statului ca un element esenţial în valorificarea şansei de a fi membri în UE. Vă mulţumesc.


Robert Turcescu: Vă mulţumesc şi eu. Cel de-al doilea episod al dezbaterii din această seară este un dialog faţă-n faţă al fiecăruia dintre cei prezenţi cu ceilalţi contracandidaţi. Pentru început, conform desfăşurătorului agreat de părţi, vor dialoga domnii Mircea Geoană şi Crin Antonescu. Această etapă are alocate 6 minute pentru fiecare cuplu de combatanţi. Vă rog să şi porniţi cronometrul imediat după ce voi citi intro-ul acestei rubrici. Domnule Mircea Geoană, înainte, dar şi în timpul campaniei electorale, dumneavoastră sau susţinătorii dumneavoastră au criticat în repetate rânduri modul în care domnul Crin Antonescu, aici de faţă, sau partidul pe care îl conduce, PNL, au înţeles şi înţeleg să-şi desfăşoare activitatea politică sau atribuţiile administrative. Rostiţi acum, aici, cele mai importante dintre aceste critici la adresa domnului Crin Antonescu şi la adresa PNL. Aveţi la dispoziţie maximum 2 minute. Vă ascultăm...


Mircea Geoană: L-am ascultat, ca întotdeauna, cu plăcere şi cu interes pe domnul Crin Antonescu, dar trebuie să-l contrazic, pentru că, din păcate sau din fericire, cifrele fac parte din viaţa noastră, şi atunci când există un risc de aproape 1 milion de şomeri, atunci când 4 milioane de români trăiesc cu mai puţin de 10 lei pe zi, atunci când 13 milioane de familii din această ţară nu au apă curentă, atunci când două milioane de tineri români în ultimii ani de zile au fost forţaţi să emigreze pentru un loc de muncă în străinătate, preşedintele României, chiar dacă nu are atribuţii executive, guvernamentale explicit, trebuie să aibă o gândire, o viziune economică şi un plan, pentru că dumneavoastră, ca şi mine, suntem preşedinţi de partide parlamentare, care au o şansă bună, eventual, chiar să facem o majoritate. Deci, viziunea noastră, viziunea dumneavoastră, viziunea mea se reflectă în viziunea PNL, în viziunea PSD şi a Alianţei PSD-PC. De aceea ceea ce vreau să vă întreb este mai puţin legat de critica faţă de trecut, pentru că trecutul îl ştim cu toţii şi putem să-l condamnăm de 100 de ori. Întrebarea pe care v-o pun: care este planul dumneavoastră şi al PNL - pentru că mă interesează, dincolo de această dezbatere, mă interesează la modul serios, pentru că sunt un om care ştiu să discern accente liberale utile pentru creşterea economică, aşa cum sunt un om de stânga şi ştiu că este nevoie de justiţie şi echilibru social. Deci, revin la întrebarea fundamentală a acestei campanii. Care este planul dumneavoastră economic pentru salvare de locuri de muncă şi pentru a folosi experienţa pozitivă sau mai puţin pozitivă a guvernului Tăriceanu, de exemplu, care a avut şi părţi bune, a avut părţi şi mai puţin bune? Deci, întrebarea mea, poate nu cu cifre, dar măcar cu ax central, cu ax de dezvoltare: care e viziunea dumneavoastră economică şi care este planul de a salva locuri de muncă şi a relansa economia românească? Despre asta este vorba în această campanie.


Robert Turcescu: Domnule Crin Antonescu, vă rog răspunsul dumneavoastră...


Crin Antonescu: Da, am înţeles. Vă mulţumesc.


Robert Turcescu: Aveţi la dispoziţie un minut.


Crin Antonescu: Pentru că am la dispoziţie un minut, nu am contestat importanţa cifrelor, dar despre ceea ce vorbeam şi eu, idei, şi despre ceea ce este necesar ca să pui ideile în aplicare, adică ceea ce numeam caracter, denumeam planul, viziunea, pe care dumneavoastră le-aţi nimerit. Ştiţi foarte bine care este viziunea mea - e nevoie de un guvern, în primul rând de un guvern în a cărui alcătuire preşedintele joacă un rol important, constituţional, desigur, sper că gândim la fel acest lucru şi în diferenţă faţă de domnul Băsescu, dar e foarte important să avem un guvern competent şi un guvern cu un program articulat, iar în ce se poate spune un minut, poate discutăm mai târziu, mai pe larg, oricum, viziunea mea este una liberală, nu pentru că, devenit preşedinte de ţară, aş continua să am o legătură nefirească PNL, aş continua să servesc interesele acestui partid, ci pentru că dintr-o criză în care am ajuns nu doar în contextul internaţional, ci datorită unei guvernări execrabile a dumneavoastră şi a domnului Băsescu, dintr-o criză ca aceasta nu putem ieşi decât dezlegând, eliberând, forţele vii ale economiei româneşti. Asta înseamnă reducere de fiscalitate, reduceri de cheltuieli bugetare, investiţii raţionale acolo unde ele se pot face de către stat, investiţii private majore, descentralizare şi depolitizarea actului economic, lucru despre care s-a vorbit destul de puţin.


Robert Turcescu: Vă mulţumesc, dar va trebui să vă scurtaţi dumneavoastră în acest moment discursul. Întrebarea mea este aceeaşi. Domnule Antonescu, înainte, dar şi în timpul campaniei electorale, dumneavoastră sau susţinătorii dumneavoastră au criticat în repetate rânduri modul în care domnul Mircea Geoană, aici de faţă, sau partidul pe care-l conduce, PSD, au înţeles şi înţeleg să-şi desfăşoare activitatea politică sau atribuţiile administrative. Rostiţi acum, aici, cele mai importante dintre aceste critici la adresa domnului Mircea Geoană şi a PSD. Aveţi la dispoziţie în acest moment doar un minut şi 30 de secunde. Vă rog.


 


Crin Antonescu: Şi aici ar trebui să dau dovadă de mare putere de sinteză. Reproşul principal este acela că pe parcursul anului 2009, aflat la guvernare, cu partidul dumneavoastră pe care-l conduceaţi, cu ministere precum al agriculturii, al educaţiei, al muncii şi protecţiei sociale, al sănătăţii, nu aţi făcut nimic sau aţi făcut numai rău. Eu aş dori însă, dincolo de reproşuri, să vă pun o întrebare pornind de la cei patru milioane şi grija dumneavoastră pentru cei patru milioane de români care trăiesc cu 10 lei pe zi, pentru milionul de şomeri etc., etc. Pe scurt, cu toată politeţea, daţi-mi voie să spun că pentru mine sunteţi un demagog - ăsta e un defect. Şi am să vă spun de ce...


Mircea Geoană: Domnule Crin Antonescu, în această campanie prezidenţială din punct de vedere tactic v-am menajat, dar vă rog să nu săriţi calul şi, domnule Turcescu, vă rog să impuneţi un ton disciplinat şi corect acestei...


Crin Antonescu: Încerc să vă pun o întrebare.


Robert Turcescu: Să nu ducem dialogul într-o zonă a atacurilor la persoană. Este o convenţie pe care, vă reamintesc, la începutul acestei emisiuni aţi agreat-o dumneavoastră.


Crin Antonescu: Domnule Turcescu, eu nu consider că aceasta este o jignire. Domnul Geoană poate să nu fie de acord, ne aducem argumentele fiecare, dar este un termen care este în vocabularul politic universal, şi al dumneavoastră personal de multe ori. Daţi-mi voie să vă pun întrebarea, dacă sunteţi de acord. Nu vă speriaţi, n-am decât o întrebare, pentru că sunt nişte date care...


Mircea Geoană: Fiţi fără nici o frică.


Crin Antonescu: În această campanie v-aţi întâlnit cu foarte mulţi oameni, sunt nişte nume pe care dumneavoastră le-aţi citat...


Robert Turcescu: Să fie scurtă, domnule Antonescu. Deja suntem...


Crin Antonescu: V-aţi întâlnit cu domnul Galbenu, pensionar, cu domnul profesor Lugoj, cu doamna Gheorghiţa Iordache, o doamnă care munceşte în agricultură... Aceşti oameni s-au plâns, aţi plâns şi dumneavoastră public de mila salariilor, veniturilor, pensiilor lor. Întrebarea mea e una scurtă şi cu relevanţă: care este salariul lunar al domnului Ionuţ Costea, director Eximbank, numit în mai 2009, dânsul fiind cumnatul dumneavoastră, în fruntea acestei instituţii?


Robert Turcescu: Mulţumesc pentru întrebare. Domnule Geoană, aveţi la dispoziţie un minut pentru a răspunde domnului Crin Antonescu.


Mircea Geoană: Am o întrebare pentru domnul Crin Antonescu, care cred că este relevantă. Domnule Antonescu...


Robert Turcescu: Important este să aveţi şi un răspuns.


 


Mircea Geoană: Am şi un răspuns imediat.


Robert Turcescu: Vă rog.


Mircea Geoană: Am o întrebare.


Robert Turcescu: Vă rog.


Mircea Geoană: Ce motive v-au determinat să acceptaţi să intraţi într-o coaliţie conjuncturală, acum aproape două luni de zile, cu PSD şi cu UDMR, pentru a susţine un premier, în condiţiile în care preşedintele actual nu accepta regula de aur a democraţiei, a unei majorităţi. Dacă aţi putea să-mi daţi o explicaţie politică şi raţională a gestului dumneavoastră, după aceea mă întorc către dumneavoastră cu foarte multă gratitudine.


Crin Antonescu: Credeam că o ştiaţi: în politică există...


Robert Turcescu: Zece secunde, domnule Antonescu...


Crin Antonescu: ...foarte multe momente când trebuie să faci compromisuri sau alianţe. Raţiunea pentru care faci compromisuri sau alianţe este ceea ce consideri un bine public. Un guvern Klaus Iohannis, propunere cu care am venit eu, ar fi fost atunci şi va fi şi după 6 decembrie un bine public, la care vă mulţumesc că aţi înţeles să cooperaţi. Acesta e motivul.


Robert Turcescu: Domnule Geoană, zece secunde aveţi şi dumneavoastră la dispoziţie. Vă rog. Se încheie această rundă.


Mircea Geoană: Am vrut doar să demonstrez că este mai uşor pentru mine să degaj un consens şi să găsesc puncte de legătură şi de armonie, şi nu de scandal şi de tensiune. Atâta doar am vrut să demonstrez în acest răspuns.


Robert Turcescu: Răspunsul, domnule...


Crin Antonescu: Daţi-mi voie să vă dau eu răspunsul, că e posibil să nu ştiţi: salariul cumnatului dumneavoastră, numit în timpul în care dumneavoastră guvernaţi, la Eximbank este de 20.760 euro pe lună, fără sporuri, care înseamnă aproape 900 de milioane de lei.


Mircea Geoană: Cred că aţi uitat faptul că vine dintr-o bancă privată, în care avea un salariu mai mare decât într-o bancă de stat.


Crin Antonescu: Domnule Geoană, eu nu pun aici problema că este mare sau mic salariul. Eu vă spun, ca să ştiţi că asta înseamnă, pe lună, vreo 250 de pensii de-ale domnului Galbenu, vreo 80 salarii de-ale domnului profesor Lugoj şi de vreo sută de ori mai mult decât câştigă doamna Iordache.


Robert Turcescu: Mulţumesc. Domnule Antonescu, vă rog să respectăm regulile pe care le-aţi agreat.


Crin Antonescu: Nu este o problemă... Singura problemă pentru România este nu că un director de bancă are aceste câştiguri, poate că e normal. Nu vreau să aibă aceleaşi câştiguri ca un pensionar. Problema României este că domnul Galbenu, domnul Lugoj, doamna Iordache au avut ghinion în viaţă, pentru că nu sunt cumnaţii dumneavoastră. Şi cu astea - noroc!


Robert Turcescu: Domnule Geoană, este ultima intervenţie, în această rundă - de 10 secunde, vă rog.


Mircea Geoană: Întotdeauna am crezut în competenţă şi în bună-credinţă. Din păcate, sloganul sub care v-aţi înrolat în această campanie, "Revoluţia bunului simţ", pare să nu vă caracterizeze. Eu n-am atacat familia dumneavoastră şi, când e vorba de competenţă, trebuie să-şi plătească răsplata în familie.


Robert Turcescu: Mulţumesc amândurora pentru această rundă. Trecem la următoarea etapă, schimbăm echipa de combatanţi. Vor fi faţă-n faţă domnii Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Domnule Traian Băsescu, înainte, dar şi în timpul campaniei electorale, dumneavoastră sau susţinătorii dumneavoastră au criticat, în repetate rânduri, modul în care domnul Mircea Geoană, aici de faţă, sau partidul pe care îl conduce, PSD, au înţeles şi înţeleg să-şi desfăşoare activitatea politică sau atribuţiile administrative. Rostiţi acum, aici, cele mai importante dintre aceste critici la adresa domnului Mircea Geoană şi a PSD. Aveţi la dispoziţie maximum două minute. Vă rog...


Traian Băsescu: Sunt două lucruri fundamentale. Primul, legat de dărâmarea unui guvern în funcţie, în preajma alegerilor prezidenţiale. Remanierea unui ministru, la cererea primului ministru, nu poate fi motiv de a lăsa România fără guvern. Şi al doilea reproş este citirea incorectă a Constituţiei şi eu mi-aş permite să întreb dacă Articolul 85 din Constituţia României are valoare pentru domnul Mircea Geoană, mai ales că îşi doreşte să devină preşedinte al acestei ţări. Şi Art.85, la alin.1, spune aşa: "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte guvernul pe baza votului de încredere acordat de parlament". Acest articol 85 poate fi coroborat cu 103, dar 85 este la capitolul "Atribuţiunile preşedintelui României". De aceea, vreau să primesc un răspuns: de ce a trebuit dărâmat guvernul Boc, de ce a fost refuzat guvernul Croitoru, în condiţiile în care declaraţia publică a domnului Geoană este să fie un prim-ministru tehnocrat şi bun economist şi în condiţiile în care se refuză votul pentru al treilea guvern?


Robert Turcescu: Domnule Mircea Geoană, aveţi la dispoziţie un minut pentru răspuns.


 


Mircea Geoană: Dacă nu aţi fi avut în cariera politică o tradiţie de a fi un vajnic dărâmător de guverne, poate că cineva ar fi crezut afirmaţia dumneavoastră. Aţi fost coleg trei ani de zile cu domnul Antonescu, ca miniştri în guvernul CDR. Aţi fost în alianţă cu PNL şi, dacă îmi aduc bine aminte, mai multe voturi PNL v-au ales preşedinte în 2004. La câteva luni după ce aţi avut o majoritate confortabilă cu foştii noştri parteneri de la PUR şi cu UDMR, aţi început războiul cu domnul Tăriceanu, prezent aici. De aceea, când am avut poate iluzia - domnul Antonescu m-a criticat odată pentru faptul că am avut o uşoară iluzie - că, intrând în colaborare cu dumneavoastră şi cu partidul dumneavoastră, v-aţi fi dezbărat de năravul de a dărâma guvernul, ne-am înşelat, aţi intrat cu ideea de a ne ţine prizonieri la guvernare şi, în clipa în care aţi eliminat viceprim-ministrul partenerului dumneavoastră de coaliţie, în clipa aceea dumneavoastră aţi declanşat criza politică şi fiecare zi care trece şi fiecare zi care adânceşte criza politică şi amânarea tranşei de la FMI vă aparţine în exclusivitate, pentru că colegii dumneavoastră de acolo nu au îndrăzneala să gândească de capul lor. Acesta este adevărul adevărat şi aţi provocat această criză în mod deliberat, domnule preşedinte.


Traian Băsescu: Domnule Turcescu...


Robert Turcescu: Dar vă rog, în câteva secunde, domnule preşedinte.


Traian Băsescu: Am marea rugăminte... Da. V-aş aduce aminte, domnule Mircea Geoană, că preşedintele PD-L se numeşte Emil Boc, v-aş aduce aminte că eu sunt...


Mircea Geoană: Ăsta, într-adevăr, este bancul anului.


Traian Băsescu: V-aş aduce aminte că eu, în calitate de şef al statului, am constatat că, în înţelegere cu dumneavoastră, în legislatura trecută, miniştrii PD-L au fost scoşi din guvern, şi acum constat că nu aveţi forţa - forţa! - să recunoaşteţi ca aţi dărâmat Guvernul Boc din interese electorale, făcând un mare rău ţării. Vă mulţumesc.


Robert Turcescu: Domnule Mircea Geoană, mai aveţi la dispoziţie doar 10 secunde.


Mircea Geoană: Am curajul să spun că, din păcate, exact opusul este adevărat: aţi crezut că prin luarea PSD la guvernare vă veţi asigura un al doilea mandat liniştit. Lucrurile nu stau aşa, şi aţi provocat în mod cinic şi deliberat această criză. Întrebaţi pe români ce cred, cine este cel care provoacă criză în mod sistematic în Republica România, şi acela sunteţi - din păcate pentru această ţară - dumneavoastră, domnule Băsescu. De aceea, orice încercare de a aduce către noi acest subiect...


Robert Turcescu: Domnule Băsescu, aveţi acum ocazia să mai răspundeţi la aceste chestiuni.


 


Traian Băsescu: Prima condiţie a unuia care vrea să devină preşedinte şi mai ales a unui preşedinte este să fie cinstit, şi de aceea v-aş aduce aminte ca la discutarea formării guvernului am refuzat ca preşedintele să fie parte a acordului dintre PD-L şi PSD. Mai mult decât atât, am precizat clar: nici o negociere cu privire la candidatura pentru următorul mandat de preşedinte nu poate face parte din protocolul PD-L - PSD.


Robert Turcescu: Vă mulţumesc, domnilor. Domnule Mircea Geoană, înainte, dar şi în timpul campaniei electorale, dumneavoastră sau susţinătorii dumneavoastră...


Mircea Geoană: Aş dori să răspund la a doua întrebare pe care mi-a pus-o domnul Băsescu, a fost o întrebare legată de Constituţie.


Robert Turcescu: Imediat veţi avea ocazia să faceţi acest lucru.


Mircea Geoană: Bineînţeles.


Robert Turcescu: Spuneam că atât dumneavoastră, cât şi susţinătorii dumneavoastră, au criticat în repetate rânduri modul în care domnul Traian Băsescu, aici, de faţă, sau partidul care îl susţine, PD-L, au înţeles şi înţeleg să îşi desfăşoare activitatea politică sau atribuţiile administrative. Rostiţi acum, aici, cele mai importante dintre aceste critici la adresa domnului Traian Băsescu şi a PD-L. Aveţi la dispoziţie un minut şi 30 de secunde. Vă rog.


Mircea Geoană: Este mai important, mai puţin important ce spun eu, ceea ce cred românii. Şi întrebarea fundamentală a acestei campanii este dacă după 5 ani de mandat Traian Băsescu românii trăiesc bine. Răspunsul este nu. Şi acest răspuns este adevăratul referendum de pe 22, de peste două zile şi câteva ore. În al doilea rând, nu pot să nu critic, cu tot respectul faţă de instituţia prezidenţială, trebuie să facem distincţie între persoane şi instituţii, că aceşti ani au fost dominaţi de tensiune şi scandal. Domnul Băsescu se lăuda cu lucruri care nu îi aparţin. Niciodată nu am spus că intrarea în NATO, deşi s-a petrecut în mandat PSD, nu a fost începută de regimul Emil Constantinescu şi de cei de la CDR, cu care am avut multe puncte divergente, dar am ştiut să ne respectăm. Negocierile pentru intrarea în Europa s-au încheiat în decembrie 2004, la final de mandat al acestui partid. Şi aveţi măcar puterea să recunoaşteţi că cei 9.000 de km de platou continental, cu care vă lăudaţi, băgând degetul în ochiul Ucrainei, a plecat procesul la Haga când eu eram ministru de externe şi Bogdan Aurescu a fost însărcinat de fostul guvern să trimită la Haga. Atunci stau şi mă întreb pentru ce această arogare de drepturi exclusive? De ce nu recunoaşteţi că există o ştafetă între politicieni, cu bune şi cu rele? De ce nu recunoaşteţi că în aceşti 5 ani de zile am fi putut să facem mult mai mult dacă am fi avut un climat de stabilitate? Aţi avut o majoritate super confortabilă în 2005 şi, în loc să ne pregătim de intrarea în Europa la 1 ianuarie 2007, v-aţi certat cu Tăriceanu. În loc să ne pregătim de absorbţia de fonduri europene, aţi spart PNL şi aţi creat - uitaţi acolo foşti PNL-işti, domnul Flutur, uitaţi-i cei care sunt de aici şi au trădat în partea cealaltă. Deci din punctul meu de vedere acest mandat este un singur cuvânt: nu trăiesc românii bine, domnule Băsescu, şi pentru asta nu o să vă mai aleagă pentru un nou mandat, indiferent ce spuneţi de la acest pupitru.


Robert Turcescu: Domnule Traian Băsescu, aveţi la dispoziţie un minut. Vă rog să respectăm timpul. Aveţi la dispoziţie un minut pentru a răspunde domnului Geoană.


Traian Băsescu: De acord. Domnule Mircea Geoană, sunt absolut de acord că românii nu trăiesc atât de bine cât ar fi dorit. Dar oricâtă antipatie aţi avea pentru cifre, vă dau câteva: pensia medie în 2004, când aţi plecat de la guvernare, 231 de lei, pensia medie astăzi...


Robert Turcescu: Vă rog să păstrăm... Este important, şi am făcut un apel la civilitate.


Traian Băsescu: Pensia medie astăzi 1.845 de lei. Deci ceva s-a întâmplat în aceşti 5 ani.


Mircea Geoană: Iniţiativa PSD de creştere a pensiilor. Vă mulţumesc.


Robert Turcescu: Domnul Geoană, vă rog foarte mult.


Traian Băsescu: Am rugămintea să cereţi şi domnului Geoană decenţa dialogului.


Robert Turcescu: Tuturor le cer decenţa dialogului.


Traian Băsescu: Un diplomat ar trebui să ştie că se vorbeşte pe rând. Salariul mediu de la 810 lei la 1.845 de lei. Şi anul acesta s-a introdus pensia minimă garantată pentru cei 1,5 milioane de pensionari care proveneau din cooperative. Ei aveau pensii de 8 lei, 14 lei, 20 de lei.


Robert Turcescu: Vă apropiaţi de final, domnule Băsescu, vă rog.


Traian Băsescu: Da. Trebuie să ştie însă şi domnul Geoană - şi văd că există o veselie a contestaţiei -, aceste lucruri au fost în programul cu care eu am câştigat Preşedinţia României, au fost duse la îndeplinire de guverne şi este foarte bine că au fost duse la îndeplinire. În ceea ce priveşte platoul continental, la sfârşitul anului 2004 s-a făcut o simplă sesizare. A fost un număr...


Mircea Geoană: Pe care aţi criticat-o, ca şi candidat la preşedinţie.


Traian Băsescu: Nu, confundaţi cu Bâstroe, dar confuziile la diplomaţi între Bâstroe şi platoul continental sunt posibile.


Mircea Geoană: Dar confuziile la foştii preşedinţi sunt şi mai grave.


Traian Băsescu: O clipă. Aş putea să am o intervenţie corectă, neîntreruptă


Robert Turcescu: Aţi depăşit timpul, domnule Băsescu.


Traian Băsescu: Da, dar să fiu lăsat să răspund.


Robert Turcescu: Aţi depăşit timpul, domnule Băsescu.


Traian Băsescu: Neîntreruptă? Da, dar să fiu lăsat să răspund.


Robert Turcescu: Vă rog, dar aţi depăşit timpul. Am fixat un grad de toleranţă...


Traian Băsescu: Timp de cinci ani a fost unul din obiectivele prioritare ale preşedintelui ca şef al politicii externe româneşti şi, ca prim responsabil de ce se întâmplă cu interesele României, ca procesul de la Haga să fie câştigat...


Robert Turcescu: Vă mulţumesc.


Traian Băsescu: ... şi este un succes al statului român. Pe timpul dumneavoastră mă tem că aţi avut o problemă, uitând de Insula Şerpilor, prea mare diplomat.


Robert Turcescu: Un răspuns din partea domnului Geoană, de zece secunde. Vă rog. Domnule Geoană, aveţi zece secunde.


Mircea Geoană: În aceşti ani, avuţia României a crescut cu aproape 50%. PIB-ul a crescut în ritmuri înalte şi acest lucru este un lucru de salutat. Dar, modul în care s-a redistribuit această prosperitate pentru oamenii care sunt la baza societăţii, pentru cei cu salarii mici, pentru cei cu pensii mici, pentru cei de la ţară şi, probabil că vă bucuraţi că, din punct de vedere statistic, lucrurile arată poate bine, dar din punct de vedere al vieţii oamenilor, lucrurile...


Traian Băsescu: Mai bine decât în 2004.


Mircea Geoană: Astăzi, după cinci ani de mandat al dumneavoastră şi al guvernelor care s-au succedat, economia subterană a crescut de la 17% în 2004 la 24% în 2009.


Robert Turcescu: Vă mulţumesc pentru această rundă.


Mircea Geoană: Suntem pe ultimul loc din punct de vedere al luptei împotriva corupţiei din Europa, cum a spus Transparency International, şi a fost a doua mare promisiune pe care aţi făcut-o în 2004...


Robert Turcescu: Domnule Geoană...


Mircea Geoană: ...să trăiţi bine. Nu trăim bine. Lupta împotriva corupţiei, e cea mai coruptă ţară din Europa, la final de cinci ani de mandat al dumneavoastră, domnule Băsescu. Aceasta este...


Robert Turcescu: Mulţumesc participanţilor la această rundă.


 


Mircea Geoană: Şi acestea sunt cifre.


Robert Turcescu: Domnule Geoană, vă rog. Schimbăm din nou echipa de combatanţi. Vor fi acum faţă în faţă domnii Crin Antonescu şi Traian Băsescu. Domnule Antonescu, înainte, dar şi în timpul campaniei electorale, dumneavoastră sau susţinătorii dumneavoastră au criticat în repetate rânduri modul în care domnul Traian Băsescu, aici de faţă sau partidul care îl susţine, PD-L, au înţeles şi înţeleg să-şi desfăşoare activitatea politică sau atribuţiile administrative. Rostiţi acum, aici, cele mai importante dintre aceste critici la adresa domnului Traian Băsescu şi a PD-L. Aveţi la dispoziţie maximum două minute.


Crin Antonescu: E bună întrebarea, dar îmi garantaţi că nu se încaieră el pe marile succese ale României, da?


Robert Turcescu: Vă rog, domnule Antonescu.


Crin Antonescu: Nu vă întreb de Omar Hayssam.


Traian Băsescu: Bine faceţi, pentru că ar avea replică domnul Geoană.


Robert Turcescu: Domnule Geoană, vă rog.


Crin Antonescu: Atunci nu vă întreb nici ce a făcut domnul Geoană la Moscova.


Traian Băsescu: Nu mă întrebaţi, că vă poate răspunde el.


Crin Antonescu: Nu, pe dumneavoastră v-aş fi întrebat, în calitate de preşedinte al...


Mircea Geoană: Vedeţi să nu repetaţi dialogul de la Cluj.


Robert Turcescu: Domnule Geoană, vă rog.


Crin Antonescu: Există multe întrebări, domnule Băsescu, pe care nu eu sau jurnaliştii, aceşti prieteni incomozi, vi le pun sau la care aşteaptă răspuns de la dumneavoastră. Aşteaptă foarte mulţi români, mulţi dintre aceşti români sau unii sunt partizanii dumneavoastră. Şi aceia aşteaptă nişte răspunsuri. Eu, dacă nu le-aţi dat până acum, nu le mai aştept. Înţeleg din tăcerile dumneavoastră diferite răspunsuri şi atunci n-am să vă pun o întrebare şi am să vă dau o asigurare. Nu aveţi nici o implicare în dispariţia flotei româneşti. Nu-i adevărat că v-aţi luat o casă în Mihăileanu - cel mult dacă aţi luat-o, aţi luat-o legal, dar nici nu e sigur. În România lucrurile sunt bune. Familia dumneavoastră o duce foarte bine şi fratele dumneavoastră prosperă. Fiicele dumneavoastră prosperă, prosperă doamna Udrea

captcha reîncarcă imaginea

Categorii
Actualitate
Politic
Economic
Social
Optimal Antidrog
Actualitatea Europeana
Stiri interne
Justitie & Afaceri Interne
Externe
Apărare
Administratie
Prim plan
Reportaj
Accente
Sănătate
Opinii
Cultură, educaţie
Media, publicitate
Derapaje
Campanii sociale
Sport/Turism
Romania asa cum este
Dosare istorice
Divertisment
Filme
Filmulete haioase
Joburi
Romanii de pretutindeni
Student Press
Spoturi antidrog
Timp liber
Stiri ultima ora
Muntenegru – Temperaturi ridicate și risc incendii de vegetație (3 iulie 2019)
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Muntenegru că Institutul local de Hidromoteorologie și seismologie a prognozat temperaturi extreme pentru perioada următoare, pe fondul cărora s-ar putea produce incendii de vegetație.
Abonare Newsletter
Nume:
E-mail:

PRODUCTII VIDEO ALE COMPANIEI OPTIMAL MEDIA SOLUTION Tel. comanda: 0722344124, e-mail: redactie@optimalmedia.ro

Acasa Companie Editoriale Publicaţii Martor Ocular Redacţie Contact
Actualizat:Zilnic, ISSN 2069 – 0045
Continutul acestui site este proprietatea Optimal Media Solution.
Este interzisa republicarea sau redistribuirea continutului fara mentionarea sursei.