Optimal Media
Laureații concursului de creație literară pentru elevi ”Tinere condeie” la ”Lecturile Regatul Cuvintelor”  |   De la „Faust” la „Romeo şi Julieta” : Opera lirică în creaţia lui Charles Gounod. Expoziţie  |   Filosoful Mihai Șora a fost jignit de un jandarm  |   Au fost acordate Trofeele Tudor Opriș și Regatul Cuvintelor in Tabăra Tinere condeie  |   „FUTURE FOLK” – o iniţiativă care aduce în actualitate valori şi simboluri ale costumului tradiţional  |  
  Reportaj
18.10.2009

Lăcaşul lui Horea, de o jumătate de veac în slujba oltenilor din Olăneşti (REPORTAJ)

Bisericuţa călătoare din Albac


În scurtul răgaz de câteva ore, petrecute pe Valea Olăneşti, am descoperit un lăcaş de cult „straniu” pentru acea zonă istorică şi etnologică a României, populată îndeosebi de olteni: Biserica lui Horea din Albac. O inscripţie pe lemn, completată de o gravură, iscălită de Horea cu litere slavone, în 1782, cu numai doi ani înainte de răscoală, autentifica originalitatea bisericii. Ce căuta ea aici, cum a ajuns şi de ce, au fost întrebări care nu mi-au dat pace până ce nu le-am aflat rostul. Răspunsul a venit chiar de la enoriaşi, păstrători ai memoriei moţilor şi a lui Horea din Albac pe meleagurile vâlcene. Era o lecţie de supravieţuire cum rareori întâlnisem. Prima cheie a enigmei mi-a fost oferită chiar de poetul „pătimirii noastre”, de Goga, prin tulburătoarea sa poezie, „Biserica din Albac, ce străjuia intrarea în biserică.


Olăneşti. Departe de furnicarul staţiunii, pe drumurile ce urcă şi coboară pe culmile Gerea, Folca şi Căprăreaţa, tăcerea se insinua molcom. Ca paşii unui bătrân ce străbate agale cărările întortocheate ale satului pentru a ajunge la fântână sau la biserică, zorii se strecurau încet prin ferestruicile lăcaşului de pe deal. Porţile dimineţii se deschiseră larg, lăsând lumina să intre prin fiecare ochi de geam. Cătunul se trezi, iar zgomotul zilei ieşi afară pe uliţe. Cu mâinile întinse în afară, obloanele îmbrăţişau liniştea zorilor ce se topea, ferecând-o în flacăra cât un bob de mazăre a candelei. O nouă zi cobora peste sat. Toaca le reaminti tuturor acest lucru, iar oamenii începuseră a-şi face de treabă prin curte. Primele care urcară dealul către bisericuţa din lemn fuseră două bătrâne care începură să facă pregătirile pentru slujbă. Ritmul acelei zile i-ar fi dat bătăi de cap sau de inimă unui om al asfalturilor. Mirosea a levănţică. Munţii-şi scoteau căciulile de ceaţă de pe creştet, salutând maiestuos soarele. Şedeam pe treptele ce urcau abrupt către biserică şi-mi imaginam cum şi-n urmă cu două veacuri un om privea poate şi el acelaşi spectacol al naşterii unei zile oarecare. Numai că, deşi biserica era aceeaşi, satul, lumea, vremurile erau altele. Acum două sute de ani, ea scruta înălţimile din Albac, din inima Munţilor Apuseni, azi, ea se dezmierda la poalele Munţilor Căpăţânii, pe valea Olăneşti. Şi, ca şi mine, poate chiar epitropul Horea, cântăreţ la Biserica din Albac, viitorul cap al răscoalei din 1784, asculta fascinat muzica dimineţii. Toaca bătu din ce în ce mai tare. În Ţara Moţilor, răzbăteau poate, ca şi aici, aceleaşi armonii din bisericuţele de lemn, înşirate de-a lungul Arieşului.


N-au vrut să pună pe foc lemnul sacru


„Biserica de lemn se află la noi, în Muntenia, de o sută de ani, îmi spune un om între două vârste, în timp ce urcăm împreună costişa. Anul ăsta face chiar un secol de când e la noi. E de pe vremea lui Horea, tot satul ştie asta. Există şi un istoric la biserică pe care vi-l poate da părintele. Uitaţi-vă la ea, am păstrat-o cum am ştiut noi mai bine. I se văd bârnele groase de lemn şi brâul sculptat ca o funie ce o înconjoară pe la mijloc”. L-am lăsat pe om în urmă, pentru că s-a oprit să schimbe două vorbe cu un cunoscut, şi am continuat să escaladez treptele aleii ce duceau către biserică. Alături de mine, soarele urca parcă în acelaşi ritm. Uşa fiind deschisă, le-am dat bineţe celor două bătrâne care dereticau prin naos. M-am închinat şi le-am rugat să-mi arate istoricul Bisericii lui Horea din Olăneşti, până ce începe slujba. Răcoarea lemnului îmi atingea faţa ca o rouă căzută din senin. Curăţenia din acel lăcaş îmi amintea de tăurile cristaline ascunse prin căldările munţilor.


Biserica fusese sfinţită la 1746. Construcţia ei a durat un an, începusem să citesc din cărticica pusă la dipoziţie de una dintre băbuţele legate cu basma neagră sub bărbie. Le vedeam cu ochii minţii şi pe celelalte bătrâne de-acum două sute de ani, pe româncele ardelence din Albac, trebăluind prin biserică întocmai ca cele de acum. Timp de multe decenii, toaca i-a chemat la slujbă pe moţi, însă, după mai bine de o sută de ani, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, ei s-au văzut nevoiţi să ridice o altă biserică, de data aceasta din piatră şi cărămidă, pentru că aceasta devenise neîncăpătoare. Dar n-au putut s-o păstreze şi pe cea veche, din lemn, alături, aveam să aflu, pentru că autorităţile austro-ungare le-au impus moţilor s-o dărâme. Mai ales că ea le amintea atât de mult de Horea şi de răscoala pe care o pornise la 1784. Aici Horea fusese cântăreţ în biserică. Localnicii au dărâmat-o, fiind siliţi de autorităţi s-o lase la marginea drumului ce străbătea Albacul. Niciunul dintre ei n-a vrut însă să ia acasă lemnul sacru pentru foc.


Iorga şi Brătianu, arhitecţi ai salvării


Sătenii începuseră să vină la slujbă. Mi-am luat istoricul şi m-am retras într-un colţ pentru a citi mai departe. Biserica nu era foarte mare, însă avea o siluetă înaltă, zveltă, tipică lăcaşurilor din lemn din Transilvania. Curând, a sosit şi părintele şi a început utrenia Mi-am aplecat din nou privirea asupra textului, cufundându-mă în lectură. Tocmai în acea perioadă, reproduc aleatoriu, avea să treacă prin Albac marele istoric Nicolae Iorga care a aflat de drama bisericuţei lui Horea, abandonată pe marginea drumului, şi de intenţiile mai marilor austro-ungari de o distruge. Întors acasă, l-a contactat pe Ion I.C. Brătianu (1864-1927),  preşedinte al Partidului Naţional Liberal la vremea aceea, de mai multe ori ministru si prim-ministru, un om bogat şi mare patriot, şi au încercat împreună să salveze lăcaşul. Era iarna anului 1907. Ion I.C. Brătianu împreună cu soţia sa  au plecat spre Albac. „Cu ajutorul preotului şi al învăţătorului, mărturiseşte Brătianu, puserăm lucrul la cale şi, mulţumită lor, o cumpărarăm. Pentru mascarea adevăratelor intenţii, cumpărătura şi transportul au fost declarate oficial drept lemn de foc”. Astfel, a putut fi luată bisericuţa din Albac şi adusă la  moşia fruntaşului liberal de la Florica (azi, Ştefăneşti-Argeş). Între Albac şi Câmpeni, ea a fost transportată cu săniile trase de boi, apoi, cu plutele pe Arieş până la Turda. La Turda, plătind bine în stânga şi-n dreapta, Brătianu a obţinut vagoanele necesare şi aprobarea de „drum liber”. Imediat ce biserica a trecut graniţa, la Turda sosea ordinul de interzicere a transportului. Numai că, din fericire, scăpase de vigilenţa austro-ungară. Pentru a o reconstrui, Brătianu, sfătuit de preotul din Albac, a angajat trei meşteri moţi din Sohodol.
Fruntaşii răscoalei, din nou împreună


În anul 1908, Bisericuţa din Albac a fost reconstruită. Pentru a-i reuni parcă pe cei trei conducători ai răscoalei, Brătianu a pus în interiorul bisericii „porţile împărăteşti de la biserica lui Cloşca din Cărpiniş şi potirul de lemn de cireş de la Biserica din Mesteacăn, unde jurase Crişan”. După moartea lui Ion I.C. Brătianu (24 noiembrie 1927), bisericuţa a început să fie dată uitării. Cel care a salvat-o din nou a fost Preafericitul părinte Iustinian care, în anul 1954, a vizitat-o şi a decis s-o mute la Olăneşti, pe malul stâng al văii. A fost resfinţită în 1958. Drama lăcaşului i-a impresionat nu numai pe fruntaşii politici de dincolo de Carpaţi, ci şi pe marii poeţi români, Ion Pillat (autorul poeziei Bisericuţa lui  Horea), Aron Cotruş (autorul poeziei Amintirea lui Horea) şi pe Octavian Goga, care, chiar în anul 1908, la Florica, îi dedica celebra poezie, Bisericuţa din Albac.
Aceasta era povestea pe care aveam s-o aflu în scurtul meu răgaz în Olăneşti. Undeva, într-un colţ tainic al bisericii sunt ascunse cuvintele „Nicula Urs”, zis Horea. Mă uitam fericită în jur pentru că-mi imaginam cum în fiecare bucată de lemn trăieşte o parte din sufletul lui Horea şi al românilor din Albac. Am ieşit tiptil din bisericuţă şi am aprins o lumânare pentru sufletul lor. Soarele îşi trimise şi el o luminiţă peste locul de rugăciune.


Maria Dobrescu


Text apărut în revista Prietenul albanezului, nr. 77/2008



Octavian Goga


Bisericuţa din Albac


 


Bisericuţă din Albac,


Tu eşti al vremurilor semn,


Tot bietul nostru plâns sărac


E-nchis în trupul tău de lemn.


 


Din ce-am cerut, din ce-am gândit,


Atâtea rugăciuni cuprinzi,


Şi-atâta vis neizbândit,


Subt vechiul tău tavan de grinzi...


 


Tu ştii cum ne-am trudit stingher,


De-a pururi fără crezământ


La Dumnezeu, acolo-n cer,


Şi la-mpăratul pe pământ...


 


De-aceea, ostenit-acum


De zile rele câte-au fost,


Bătrână te-ai pornit la drum


Să-ţi deie freaţii adăpost...


 


Rămâi aici, fă-ţi un popas,


Fii sfetnic bun din veac în veac


Şi spune-acasă ce-a rămas,


Bisericuţă din Albac!


Florica, 1908


 

captcha reîncarcă imaginea

Comentarii

Publicat de: crv9Fa2VmSy

Finding this post has ansrweed my prayers http://pypkrhbhvq.com [url=http://nlhxolasvhm.com]nlhxolasvhm[/url] [link=http://umkeqeu.com]umkeqeu[/link]

Publicat de: MMDr7z667

Never would have thunk I would find this so inesbpeniasld.

Publicat de: lRcjb5YUMU

If inmaofrtion were soccer, this would be a goooooal! http://zqrtwhoms.com [url=http://wgydajsre.com]wgydajsre[/url] [link=http://haxnlebr.com]haxnlebr[/link]

Publicat de: T7gxay9J1R1K

Back in school, I'm doing so much leianrng.

Publicat de: WToWFJQ3ll

I was really confused, and this answered all my quiosetns.

Publicat de: pfFXsydtuZfqjtwvd

vLvVUk irowbhddqjsv

Publicat de: BJNGTmAwVyqpMsIzLdu

CkUmRH , [url=http://pgyjvaujnwme.com/]pgyjvaujnwme[/url], [link=http://ssujcudznfrb.com/]ssujcudznfrb[/link], http://lhgfwnhwlgbj.com/

Publicat de: JuLjADTHh

yGyKxN qqsocbfixidu

Publicat de: iwVEHCpNkRoRu

I really appreciate free, succinct, rielbale data like this.


Categorii
Actualitate
Politic
Economic
Social
Optimal Antidrog
Actualitatea Europeana
Stiri interne
Justitie & Afaceri Interne
Externe
Apărare
Administratie
Prim plan
Reportaj
Accente
Sănătate
Opinii
Cultură, educaţie
Media, publicitate
Derapaje
Campanii sociale
Sport/Turism
Romania asa cum este
Dosare istorice
Divertisment
Filme
Filmulete haioase
Joburi
Romanii de pretutindeni
Student Press
Spoturi antidrog
Timp liber
Stiri ultima ora
Activitatea Lecturile Regatul Cuvintelor de la Biblioteca Națională din ziua de 27 iunie, ora 18.00, este dedicată concursuluiTinere Condeie.
Activitatea ”Lecturile Regatul Cuvintelor” de la Biblioteca Națională din ziua de 27 iunie, ora 18.00, este dedicată celui mai longeviv concurs de creație literară pentru elevi - Tinere Condeie. Sunt invitați să citească din opera lor laureații din toate timpurile ai concursului, participanții la cenaclul...
Abonare Newsletter
Nume:
E-mail:

PRODUCTII VIDEO ALE COMPANIEI OPTIMAL MEDIA SOLUTION Tel. comanda: 0722344124, e-mail: redactie@optimalmedia.ro

Acasa Companie Editoriale Publicaţii Martor Ocular Redacţie Contact
Actualizat:Zilnic, ISSN 2069 – 0045
Continutul acestui site este proprietatea Optimal Media Solution.
Este interzisa republicarea sau redistribuirea continutului fara mentionarea sursei.