Deprecated: mysql_connect(): The mysql extension is deprecated and will be removed in the future: use mysqli or PDO instead in /home/optimalm/lib/db/DB.php on line 46

Deprecated: mysql_escape_string(): This function is deprecated; use mysql_real_escape_string() instead. in /home/optimalm/lib/db/db.lib.php on line 256

Deprecated: mysql_escape_string(): This function is deprecated; use mysql_real_escape_string() instead. in /home/optimalm/lib/db/db.lib.php on line 256
Optimal Media - Istoricul starii civile din Romania (I)
Optimal Media
Mugur Isarescu votat pentru al 7-lea mandat consecutiv la șefia BNR  |   Favorizarea unor segmente duce la scindări și mai mari, de Dan Hașdean  |   Maia Sandu s-a întâlnit cu Comisarul Johannes Hahn  |   MAE/Alertă de călătorie/Republica Elenă – Actualizare regiuni cu risc de incendii  |   Carmen DAN a avut o întâlnire de lucru cu Andrei NĂSTASE, ministrul afacerilor interne al Republicii Moldova   |  
  Dosare istorice
09.07.2010

Istoricul starii civile din Romania (I)

Până în secolul XVI, atât în Muntenia, cât şi în Moldova, starea civilă a persoanelor nu a făcut obiectul nici unei înregistrări laice sau religioase. Starea civilă a unei persoane se stabilea prin notorietate şi posesie. Dreptul vechi nu conţinea dispoziţii referitoare la întocmirea şi păstrarea actelor de stare civilă, la modificarea acestora ori la capacitatea juridică a persoanelor fizice. De aceea, dovada naşterilor, căsătoriilor şi deceselor se făcea prin mărturii şi prezumţii; astfel, atunci când trebuia cunoscută vârsta unui copil, acest lucru se afla prin depoziţiile unite ale naşilor şi preotului care l-a botezat.


Dacă cineva contesta starea civilă stabilită prin mijloacele de mai sus, aceasta se putea dovedi cu martori şi acte de familie. Martorii erau preferaţi dintre rudele şi prietenii care se bucurau de reputaţie şi care puteau atesta naşterea, căsătoria sau moartea persoanei în cauză, fără a exista vreo sancţiune în cazul unei declaraţii nesincere. Mai târziu, o oarecare evidenţă era ţinută prin grija preoţilor, pentru evenimente legate de anumite ceremonii religioase.


Sinodul de la Trentin (1563) a poruncit preoţilor din toată creştinătatea să redacteze registre de botez şi de căsătorii, fără însă să impună registrele de deces, care erau considerate mai puţin necesare.


Treptat, preoţii încep să înregistreze botezurile, cununiile şi înmormântările, la început la oraşe, apoi şi la sate, acestea fiind legate de ceremoniile religioase care se făceau cu ocazia naşterii, căsătoriei sau decesului. Primele reglementări în acest sens se găsesc în „Pravila ritorului Lucaci” dată în anul 1581 în Moldova.


În „Pravila cea mare” a lui Matei Basarab (1640) exista o dispoziţie cu privire la evidenţa hotărârilor de divorţ. În „Capetele de poruncă” ale mitropolitului Antim Ivireanu întâlnim unele dispoziţii date preoţilor cu referire la evidenţa înmormântărilor şi întocmirea testamentelor (diate).


Dispoziţii asemănătoare întâlnim şi în Moldova, în „Pravila lui Vasile Lupu” (1646).


Unele norme referitoare la starea civilă găsim şi în „Pravilniceasca condică” a lui Alexandru Ipsilanti (1779) din Muntenia şi în „Rezumatul după Pravilele împărăteşti”, întocmit şi tipărit la Iaşi de Andronachi Donici (1814).


Evidenţa evenimentelor de stare civilă cunoaşte o oarecare reglementare abia la începutul secolului XIX, când, prin Codul Caragea – Codul civil al Munteniei din 1817 – în capitolul II, intitulat „Pentru înscrierile stării civile”, se prevedea înfiinţarea unei condici pentru fiecare judeţ, în vederea înscrierii evenimentelor de stare civilă. Condicile erau date în grija preoţilor, iar mitropolia avea sarcina să supravegheze modul de întocmire şi de păstrare a acestora.


Odată cu „Regulamentele Organice” din Muntenia (1831) şi Moldova (1832) se poate vorbi de introducerea organizată a evidenţei stării civile, care era lăsată tot în atribuţiile bisericii (preoţilor). Prin acestea s-au introdus condici pentru starea civilă, denumite „mitrice”.


Acţiunile mitricei – spunea «Regulamentul Organic» – slujesc spre deosebirea celor 3 epoci ale vieţii omului, adică a naşterii, căsătoriei şi a mutării din viaţă.”


Evidenţa acestor evenimente era determinată de necesitatea de a cunoaşte relaţiile de familie, ca şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor care nu puteau fi dovedite decât prin înscrisurile stării civile. Aceste registre vor permite să se cunoască filiaţia persoanelor şi vor împiedica încheierea căsătoriilor între rude în grad interzis.


Ministerele de Interne din Muntenia şi Moldova au fost însărcinate cu întocmirea modelului condicilor de stare civilă, care erau tipărite, pentru fiecare ţinut sau judeţ, de mitropolie sau episcopie. Pentru fiecare eveniment de stare civilă se întocmea, de către preoţii din oraşe şi sate, câte o condică, în dublu exemplar. La sfârşitul anului, un exemplar era înaintat, prin protoereu, ispravnicului, unde se păstra în depozit, iar al doilea exemplar rămânea în parohia respectivă, în grija preotului.


Mitropolitul şi episcopii eparhiaţi aveau sarcina să supravegheze ca preoţii să completeze rubricile din condici.


Părţile interesate aveau dreptul să urmărească trecerea în condica respectivă a evenimentului declarat, „fără întârziere şi după formele cele cerute”. Ele puteau obţine de la preot sau ispravnic „prescurtare” după înscrisul naşterii, căsătoriei sau morţii. Codul civil din 1864, pus în aplicare în luna decembrie 1865, a reglementat şi materia actelor de stare civilă, în art.21-86 şi 127-210.


Această reformă a fost preluată din Codul civil francez. Potrivit Codului civil, erau considerate acte de stare civilă actele prin care se constată naşterea, căsătoria sau moartea unei persoane. Pentru prima dată rolul de ofiţer al stării civile revenea autorităţilor administrative, orăşeneşti şi comunale. Acestea erau obligate ca, după închiderea registrelor de stare civilă, să le depună la grefa tribunalului, care avea datoria să verifice actele încheiate şi înregistrările lor sub aspectul legalităţii.


Codul civil a trecut astfel la laicizarea actelor de stare civilă, acestea fiind scoase din competenţa bisericii şi trecute pe seama autorităţilor administrative ale statului.


Constituţia din 1866 consacră caracterul laic al actelor de stare civilă, înregistrarea lor făcându-se de către organe de stat locale.


Totuşi, pentru populaţia mahomedană din Dobrogea, înregistrarea a rămas pe seama hogilor şi cadiilor, introducându-se un sistem mixt, în sensul că aceştia aveau obligaţia de a trimite copii ofiţerilor stării civile, spre a le înscrie în registrele lor.
(va urma)


Nota: Articolul este parte a volumului “Starea civila si actiunile de stare civila”, Paraschiv Petu, Ed. Detectiv, 2009


Dr. Paraschiv Petu

captcha reîncarcă imaginea

Categorii
Actualitate
Politic
Economic
Social
Optimal Antidrog
Actualitatea Europeana
Stiri interne
Justitie & Afaceri Interne
Externe
Apărare
Administratie
Prim plan
Reportaj
Accente
Sănătate
Opinii
Cultură, educaţie
Media, publicitate
Derapaje
Campanii sociale
Sport/Turism
Romania asa cum este
Dosare istorice
Divertisment
Filme
Filmulete haioase
Joburi
Romanii de pretutindeni
Student Press
Spoturi antidrog
Timp liber
Stiri ultima ora
Muntenegru – Temperaturi ridicate și risc incendii de vegetație (3 iulie 2019)
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Muntenegru că Institutul local de Hidromoteorologie și seismologie a prognozat temperaturi extreme pentru perioada următoare, pe fondul cărora s-ar putea produce incendii de vegetație.
Abonare Newsletter
Nume:
E-mail:

PRODUCTII VIDEO ALE COMPANIEI OPTIMAL MEDIA SOLUTION Tel. comanda: 0722344124, e-mail: redactie@optimalmedia.ro

Acasa Companie Editoriale Publicaţii Martor Ocular Redacţie Contact
Actualizat:Zilnic, ISSN 2069 – 0045
Continutul acestui site este proprietatea Optimal Media Solution.
Este interzisa republicarea sau redistribuirea continutului fara mentionarea sursei.