Deprecated: mysql_connect(): The mysql extension is deprecated and will be removed in the future: use mysqli or PDO instead in /home/optimalm/lib/db/DB.php on line 46

Deprecated: mysql_escape_string(): This function is deprecated; use mysql_real_escape_string() instead. in /home/optimalm/lib/db/db.lib.php on line 256

Deprecated: mysql_escape_string(): This function is deprecated; use mysql_real_escape_string() instead. in /home/optimalm/lib/db/db.lib.php on line 256
Optimal Media - ONU avertizează din nou asupra pericolului drogurilor din Afganistan
Optimal Media
Mugur Isarescu votat pentru al 7-lea mandat consecutiv la șefia BNR  |   Favorizarea unor segmente duce la scindări și mai mari, de Dan Hașdean  |   Maia Sandu s-a întâlnit cu Comisarul Johannes Hahn  |   MAE/Alertă de călătorie/Republica Elenă – Actualizare regiuni cu risc de incendii  |   Carmen DAN a avut o întâlnire de lucru cu Andrei NĂSTASE, ministrul afacerilor interne al Republicii Moldova   |  
  Prim plan
30.10.2009

ONU avertizează din nou asupra pericolului drogurilor din Afganistan

Potrivit unui nou raport al Naţiunilor Unite privind situaţia drogurilor în Afganistan, opiul cultivat sub controlul talibanilor reprezintă  o ameninţare globală. « O ameninţare transnaţională, o adevărată furtună »  sunt termenii unui vocabular puţin obişnuit în rapoartele oficiale.


Într-un comunicat de presă dat publicităţii la 21 octombrie, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate de la Viena dezvăluie consecinţele devastatoare ale opiului afgan : drogul cel mai ucigaş din lume alimentează toxicomania, criminalitatea şi terorismul.


Afganistanul deţine monopolul (92%) culturii macului opiaceu, materia primă din care este fabricat drogul cel mai ucigaş din lume – heroina. Dacă mărimea şi efectele economiei opiului în această ţară au făcut obiectul unei anchete publicate în luna septembrie a acestui an, dimensiunile pe care le ia comerţul cu opiu în afara Afganistanului şi consecinţele pe care le are în lume sunt mai puţin cunoscute. Într-un nou raport intitulat “Toxicomanie, criminalitate şi insurecţie – opiul afgan: o ameninţare transnaţională” sunt descrise consecinţele devastatoare pe care cele 900 tone de opiu şi 375 tone de heroină ieşite în mod clandestin din Afganistan în fiecare an, le au în termeni de sănătate şi de  securitate în ţările situate de-a lungul rutei balcanice şi a rutei eurasiatice în direcţia Europei, Federaţiei Ruse, Indiei şi Chinei. Raportul explică felul în care drogul cel mai ucigaş din lume a dat naştere unei pieţe cu o valoare de 65 miliarde de dolari în care se aprovizionează 15 milioane de toxicomani, piaţă care a cauzat până la 100.000 decese pe an, care favorizează propagarea HIV cu o viteză nemaiîntâlnită până acum şi care, mai ales, finanţează grupări criminale, insurgenţi şi terorişti. Potrivit declaraţiilor lui Antonio Maria Costa, directorul executiv al UNODC “noi am evidenţiat consecinţele comerţului cu opiu afgan în lume. Unele sunt devastatoare, altele pot surprinde, dar nu sunt mai puţin concrete. Trebuie ca prietenii Afganistanului să-şi dea seama că aceste adevăruri care deranjează ar putea fi rezultatul, într-o largă măsură, a unui laisser-faire din partea lor”.


Raportul pune în evidenţă, într-adevăr, un anumit număr de anomalii: 


§  In Afganistan, cantităţile de opiu aflat în circulaţie sunt importante, însă confiscările sunt slabe.


Una dintre aceste anomalii este disproporţia între cifrele ridicate ale consumului de heroină şi volumul scăzut al confiscărilor. Aproximativ 40% din heroina afgană (respectiv 150 tone) trece în mod clandestin în Pakistan, aproape 30% (105 tone) în Iran şi 25% (100 tone) în Asia Centrală. Rădăcinile problemei sunt în Afganistan, unde corupţia, încălcarea legilor şi absenţa controalelor la frontiere fac ca numai 2% din opiaceele produse să fie interceptate, când se ştie că o treime (36%) din cocaina fabricată în Columbia este confiscată în această ţară. În sudul şi sud-estul Afganistanului, contrabanda merge bine merci datorită legăturilor transnaţionale şi seculare pe care le întreţin membrii triburilor locale, a violenţei şi a haosului cauzate de insurecţie, a încălcării obligaţiilor internaţionale în zonele tribale administrate de guvernul federal din Pakistan şi a violării acordurilor privind comerţul de tranzit cu ţările vecine. Pentru domnul Costa “regiunea de frontieră dintre Afganistan şi Pakistan a devenit cea mai vastă zonă liberă din lume, în care se schimbă tot ceea ce este ilicit: droguri, în mod evident, dar şi arme, materiale de fabricare a bombelor, precursori chimici, bani proveniţi din droguri, chiar persoane şi imigranţi”.  


§  În afara frontierelor afgane, ratele de interceptare scad, în timp ce valoarea drogurilor creşte 


O a doua anomalie dezvăluită de raport: împotriva oricărei aşteptări, ratele de interceptare scad pe măsură ce drogul se apropie de pieţele mai opulente şi lucrative. În mod normal ar trebui să se întâmple contrariul, ţările bogate având mijloacele unei acţiuni de detecţie şi de reprimare mai eficiente; şi totuşi nu e aşa.  În timp ce Iranul interceptează 20% din opiaceele care traversează teritoriul său şi Pakistanul 17%, statele Asiei Centrale nu interceptează decât 5%, iar Federaţia Rusă 4%. Cifrele sunt şi mai slabe pentru statele Europei de sud-est, dintre care unele sunt membre ale Uniunii Europene, aşa cum este Bulgaria, Grecia şi România, care interceptează mai puţin de 2% din opiaceele care trec frontierele lor. Şi aceasta deşi Europa consumă 88 tone de heroină pe an, iar Federaţia Rusă 70 tone. La scară mondială, numai 20% din mişcările de opiacee afgane sunt interceptate, respectiv de două ori mai puţin decât  cocaina provenită din ţările andine.


Valoarea drogului se dublează la fiecare frontieră traversată: un gram de heroină care valorează 3 dolari la Kabul poate atinge 100 dolari pe străzile din Londra, Milano sau Moscova. Costul acţiunii de depistare şi de reprimare sporeşte în proporţie. Să confişti opiu afgan acolo unde este produs este infinit mai eficient şi mai puţin costisitor, decât să încerci să-l confişti acolo unde este consumat” a spus dl. Costa, care ar dori să se consacre mai multe resurse pentru a ataca problema la origine, adică în Afganistan şi în ţările vecine.  În opinia sa “nu este vorba pur şi simplu să se asume o responsabilitate  partajată, ci să fie apărat un interes bine înţeles”.


§  Talibanii obţin astăzi mai mulţi bani de pe droguri decât acum zece ani


O a treia anomalie o reprezintă creşterea considerabilă a câştigurilor pe care talibanii le obţin în prezent de pe droguri faţă de anii 1990, în momentul în care ei erau la putere. Conform raportului, talibanii obţineau atunci, în fiecare an, între 75 şi 100 milioane de dolari din taxa impusă asupra culturilor de mac opiaceu, aceasta fiind unica lor sursă  de devize. După 2005, această taxă asupra producţiei şi comerţului cu opiu (denumită ushr) le aduce, numai ea, lor şi altor insurgenţi, între 90 şi 160 milioane de dolari în fiecare an. La aceşti bani ai drogurilor se adaugă drepturile pe care insurgenţii le prelevă asupra laboratoarelor şi importurilor de precursori, precum şi taxele asupra activităţi economice în districtele pe care le controlează. Între altele, talibanii şi grupările inspirate de Al-Qaida şi-au creat un loc pe  piaţa pakistaneză de opiacee care valorează un miliard de dolari. Participarea directă a talibanilor la traficul de opiu le permite să finanţeze o maşină de război mai complex şi să câştige tot mai mult teren” a spus dl. Costa. “Noile cartele ale drogurilor, în interiorul şi exteriorul Afganistanului,  fac neclară demarcaţia între cupiditate şi ideologie. Printre cei care profită de  traficul de heroină, unii poartă costume şi gulere albe, alţii turbane negre” a continuat directorul UNODC. “Numeroşi din aceşti baroni ai drogurilor, care au legături cu insurgenţii, sunt cunoscuţi de serviciile de informaţii afgane şi străine. De ce numele lor nu sunt comunicate Consiliului de Securitate al ONU, aşa cum cer rezoluţiile 1735 şi 1822, pentru ca deplasările lor să fie interzise şi averile lor confiscate”?


§  O veritabilă furtună care ameninţă


Ni se întâmplă uneori să uităm natura dublă a fluxului de droguri în Afganistan. Există cantităţi fizice (tone de opiu şi de heroină) care cauzează ravagii sanitare în ţările consumatoare; asupra acestor fluxuri îşi îndreaptă serviciile de detecţie şi represiune esenţialul acţiunilor lor. Există apoi fluxul valorii, respectiv al banilor pe care-i adună în jurul Afganistanului traficul de droguri, evident în mâinile criminalilor, dar şi al insurgenţilor cum ar fi Mişcarea Islamică din Uzbekistan, Partidul Islamic din Turkmenistan şi Organizaţia de Eliberare din Turkestanul Oriental. “Veritabila furtună a drogurilor şi a terorismului care mătură de ani de zile zona de la frontiera Afganistanului şi Pakistanului este poate pe cale de a se îndrepta către Asia Centrală. O bună parte din această regiune riscă să alunece într-un terorism la scară largă şi să-şi vadă enormele sale resurse energetice puse în pericol” previne directorul UNODC.


§  Mai mulţi morţi în interiorul ţărilor (datorită drogurilor) decât pe câmpul de luptă (din cauza gloanţelor)


Oricât de surprinzător ar putea să pară, costul uman al toxicomaniei în ţările consumatoare este mai ridicat decât numărul soldaţilor ucişi în câmpurile afgane de mac opiaceu. Numărul heroinomanilor în Federaţia Rusă a crescut de 10 ori în ultimii zece ani, la un asemenea nivel încât există mai mulţi ruşi care mor anual din cauza drogurilor afgane (peste 30.000 conform cifrelor oficiale) decât soldaţii Armatei Roşii care au fost ucişi în timpul războiului din Afganistan, care a durat 10 ani. În ţările NATO, numărul persoanelor care mor în fiecare an datorită supradozelor de heroină (peste 10.000) este de cinci ori superior numărului total de militari ai NATO ucişi în Afganistan în ultimii opt ani. Republica Islamică Iran face faţă celei mai grave probleme a toxicomaniei datorată opiaceelor, în timp ce în Asia Centrală consumul de droguri prin injectare este pe cale de a provoca o epidemie de infecţie cu HIV. “Opiul nu a mai făcut atâta rău de la valul de toxicomanie survenit în China acum un secol” a spus Costa.


§  Oferta este mult mai mare decât cererea – unde se află deci drogul?


Este la fel de anormal, însă bine cunoscut faptul că, începând din 2006, Afganistanul produce mult mai mult opiu decât se consumă în întreaga lume. Raportul ONUDC confirmă faptul că există astăzi un stoc inexplicabil de 1200 tone de opiu afgan – suficient pentru a satisface cererea mondială de heroină timp de doi ani. “Cu atâta opiu în mâinile unor personaje rău intenţionate, este mai urgent ca niciodată să localizăm şi să distrugem aceste stocuri” a declarat domnul Costa.


§  Cifre care pun probleme


Mai există o ultimă anomalie care priveşte statisticile referitoare la traficul şi la consumul de droguri. Astfel, India, în pofida celor 800.000 toxicomani ai săi, nu semnalează niciun flux de opiu brut: ceea ce înseamnă fie că sunt deturnate mari cantităţi din producţia internă (autorizată), fie că macul opiaceu este cultivat de o manieră ilicită, fie că o parte din opiul afgan soseşte în subcontinent. De asemenea, America de Nord consumă în jur de 20 tone de heroină anual însă, potrivit estimărilor, America Latină ar produce mai puţin decât această cantitate; în consecinţă, fie că mai multe tone de heroină sunt trimise acolo din Afganistan, fie că America Latină produce mai multă heroină decât se crede. E dificil de asemenea să se explice cantităţile enorme de droguri afgane introduse în Iran în ciuda eforturilor lăudabile pe care le depune această ţară pentru a bara, cu infrastructuri gigantice de-a lungul frontierei sale orientale, ruta traficanţilor: nimic asemănător nu a fost făcut de către ceilalţi vecini ai Afganistanului, destinatari ai unor cantităţi mai puţin importante de droguri.


§  Îngrozitor, dar nu numai din cauza cifrelor


În raport cu publicaţiile anterioare ale UNODC privind Afganistanul, raportul Toxicomanie, criminalitate şi insurecţie descrie un tablou în acelaşi timp mai detaliat, prin ansamblul chestiunilor tratate, şi mai vast prin zona geografică vizată. “Cifrele ne dau frisoane” a spus Costa. “Şi ceea ce este şi mai îngrozitor, este că guvernele nu sunt conştiente de faptul că ele nu pot face faţă la această ameninţare decât intervenind la toate verigile lanţului: ajutor pentru cultivator pentru a reduce oferta, prevenirea şi tratamentul toxicomaniei, pentru a reduce cererea, şi acţiuni de depistare şi de reprimare pentru a ataca intermediarii”. 


Sunt chestiuni asupra cărora şi autorităţile române, ca ţară situată pe una dintre rutele tradiţionale de transport al heroinei, trebuie să reflecteze, mai ales că România este menţionată în mod expres în acest raport oficial.


Foto: www.nato.int


Ioan Hurdubaie

captcha reîncarcă imaginea

Categorii
Actualitate
Politic
Economic
Social
Optimal Antidrog
Actualitatea Europeana
Stiri interne
Justitie & Afaceri Interne
Externe
Apărare
Administratie
Prim plan
Reportaj
Accente
Sănătate
Opinii
Cultură, educaţie
Media, publicitate
Derapaje
Campanii sociale
Sport/Turism
Romania asa cum este
Dosare istorice
Divertisment
Filme
Filmulete haioase
Joburi
Romanii de pretutindeni
Student Press
Spoturi antidrog
Timp liber
Stiri ultima ora
Muntenegru – Temperaturi ridicate și risc incendii de vegetație (3 iulie 2019)
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Muntenegru că Institutul local de Hidromoteorologie și seismologie a prognozat temperaturi extreme pentru perioada următoare, pe fondul cărora s-ar putea produce incendii de vegetație.
Abonare Newsletter
Nume:
E-mail:

PRODUCTII VIDEO ALE COMPANIEI OPTIMAL MEDIA SOLUTION Tel. comanda: 0722344124, e-mail: redactie@optimalmedia.ro

Acasa Companie Editoriale Publicaţii Martor Ocular Redacţie Contact
Actualizat:Zilnic, ISSN 2069 – 0045
Continutul acestui site este proprietatea Optimal Media Solution.
Este interzisa republicarea sau redistribuirea continutului fara mentionarea sursei.